ComenteazăManat de niste treburi personale, am intrat vineri in sediul unei sectii de politie. Nu conteaza numarul, pentru ca problema banuiesc ca este generala. Am ramas surprins. Parca intrasem intr-o casa de vaduva cuminte, curata, dar saraca. Oamenii amabili, de la cel mai tanar inspector pana la comandantul sectiei. In schimb, parca li se citea jena in ochi cand erai invitat in vreo incapere. Curatenia desavarsita contrasta puternic cu mobilierul primit parca de pomana de la vreo cantina studenteasca. Mese desperecheate, fisete ruginite, scaune tocite de amarnica folosinta. Nu sunt bani, mi-a spus ridicand, incurcat, din umeri un politist.
Si mi-am adus aminte de comunicatele pompoase ale guvernului, ale ministrului de interne, despre demilitarizarea politiei. Oamenii in uniforma au devenit de putin timp civili. Au castigat dreptul de a renunta la salutul militar si de a se asocia intr-un fel de sindicat. Insa civila a devenit si saracia. De acord ca s-au cumparat radare moderne si masini noi. Dar acestea sunt si pentru ochii lumii. Ce nu se vede in spatele zidurilor sectiilor de politie este amabilitatea si competenta de sorginte militara si o crunta si amara saracie civila, generata si de necivilizatia ministrilor din ultimii 12 ani.