–  De-a lungul timpului, în diverse ţări, Ziua Muncii a fost confiscată, rând pe rând, de toate regimurile posibile, începând cu naziştii, socialiştii sau comuniştii, care încercau să inducă maselor populare ideea că munca în folosul comunităţii şi al statului stă la baza societăţii. Tocmai de aceea, manifestaţiile uriaşe dedicate zilei de 1 Mai s-au desfăşurat şi în România, înainte de 1989, atunci când Ceauşescu decreta zi liberă, completată de multe ori şi de o altă zi fără muncă, următoarea, de 2 Mai, când se aniversa Ziua Tineretului.

– După 1989, pentru români, ziua de 1 Mai a devenit sinonimă cu distracţia, pierzându-şi caracterul comemorativ. Zeci de mii de turişti iau cu asalt staţiunile de la munte sau de la mare, unde încing pe grătare cantităţi impresionante de mici sau cârnaţi, „udate” din belşug cu bere şi vin. În urma lor, rămân însă, an de an, mormane de gunoaie.

–  Noaptea de 1 Mai este cunoscută în multe ţări europene ca fiind Noaptea Vrăjitoarelor. Tradiţiile celtice şi galice amintesc această zi ca fiind una dedicată zeiţei vânătorii, Diana.

– În SUA, ţara care a dat practic această sărbătoare, ziua de 1 Mai nu este liberă, în timp ce în Germania toată lumea nu merge la serviciu, toţi cetăţenii purtând la piept o panglică roşie, în amintirea manifestaţiilor de la 1 mai 1890.

 
 

Urmărește-ne pe Google News