Potrivit ziarului britanic, din 2022, Belgradul a exportat către aliați occidentali ai Ucrainei obuze în valoare de circa 800 de milioane de euro, care au ajuns în cele din urmă la soldații ucraineni.
Președintele sârb Aleksandar Vučić a indicat suma ca fiind în general exactă, dar a prezentat situația ca pe o oportunitate de afaceri, insistând că nu va fi de nicio parte în acest război.
„Acesta este o parte a revigorării noastre economice și este important pentru noi. Da, ne exportăm muniția”, a spus Vučić, într-un interviu.
„Nu putem exporta în Ucraina sau în Rusia… dar am avut multe contracte cu americani, spanioli, cehi, alții. Ceea ce fac ei cu asta până la urmă este treaba lor”, a mai spus Vučić.
„Chiar dacă știu (unde ajunge muniția), asta nu este treaba mea. Treaba mea este să asigur faptul că ne ocupăm legal de muniția noastră, că o vindem… Trebuie să am grijă de oamenii mei și atât. Asta e tot ce pot spune. Avem prieteni la Kiev și la Moscova. Aceștia sunt frații noștri slavi”, a mai spus președintele sârb.
Serbia nu este nici membră a NATO, nici a UE, iar poporul ei are de multă vreme un atașament sentimental față de Rusia, în timp ce poartă un resentiment Occidentului după campania NATO de bombardare a țării lor în 1999.
De asemenea, Belgradul se bazează pe Moscova să blocheze recunoașterea internațională a Kosovo, fosta provincie sârbă recunoscută de majoritatea statelor occidentale, dar care este împiedicată de Rusia și China să adere la ONU.
În contextul războiului din Ucraina, Belgradul a refuzat să impună sancțiuni Moscovei, deși lideri europeni au afirmat că dacă vrea să devină membră UE, Serbia trebuie să se alăture acțiunilor blocului comunitar, și a permis zborurilor rusești să continue.
După Serbia, și Ungaria a menţinut legături bune cu Moscova, opunându-se constant sancțiunilor împotriva Rusiei.