Descoperirea făcută de oamenii de știință sugerează faptul că oceanul sărat de sub suprafața înghețată a satelitului Europa ar putea semăna din punct de vedere chimic cu oceanele de pe Pământ, notează Agerpres.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că satelitul Europa conține un strat de apă sărată în stare lichidă, acoperită de o calotă de gheață, în urma survolărilor realizate de sondele spațiale Voyager şi Galileo.
Calota de gheață este considerată tânără din punct de vedere geologic și conține dovezi numeroase ale unor activități geologice trecute. Din acest motiv, oamenii de știință suspectează că sărurile care ar exista pe suprafața satelitului Europa ar proveni din oceanul aflat sub acea calotă.
Kevin Hand, un cercetător în cadrul JPL, a analizat mostre de săruri oceanice și a descoperit mai multe trăsături distincte care apar în structura clorurii de sodiu după iradiere. Potrivit acestuia, mostrele de săruri își schimbă culorile până când vor fi vizibile.
Clorura de sodiu a căpătat o nuanță de galben asemănătoare celei vizibile într-o regiune de pe suprafața satelitului Europa.
„Clorura de sodiu seamănă puţin cu cerneala invizibilă pe suprafaţa lui Europa. Înainte de iradiere nu poţi să spui că ea se află acolo, dar după iradiere culoarea sa devine imediat vizibilă”, a precizat profesorul Kevin Hand, conform sursei citate.
Deşi descoperirea nu garantează că această clorură de sodiu
provine din oceanul aflat sub calota de gheaţă, oamenii de ştiinţă
americani consideră că studiul lor justifică o eventuală
reevaluare a structurii geochimice de pe Europa.
sursă foto: NASA/JPL/University of Arizona
Citește și: