5 comentarii„Aseară am avut onoarea de a participa, împreună cu premierul Sorin Grindeanu, la o cină în format restrâns alături de Președintele ales al Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump”, anunţa Liviu Dragnea, în 19 ianuarie 2017, pe pagina sa de Facebook.
„I-am transmis președintelui dorința noastră de a duce parteneriatul strategic dintre #România și #SUA la un alt nivel”, adăuga liderul PSD. „Președintele Donald Trump mi-a răspuns: «We will make it happen! Romania is important for us!» A fost un dialog cald și deschis.”
A fost o sesiune foto plătită cu 250.000 de dolari, pentru care Liviu Dragnea, pe atunci preşedinte al Camerei Deputaţilor, a făcut trafic de influenţă, acuză procurorii anticorupţie care, în martie 2018, au deschis un dosar penal.
Dragnea, despre procuror: „Ajunge la un ambasador şi să văd dacă îl ţin genunchii”
Aflând că este cercetat, pe 16 decembrie 2018, la Consiliul Naţional al PSD, Liviu Dragnea anunţa public că are un nou dosar penal „pe vizita din America, de anul trecut. Eu îi spun domnului Uncheşelu (procurorul de caz – n.r.) să meargă în continuare, dar îi spun unde ajunge: la un ambasador şi să văd dacă îl ţin genunchii, că dacă nu, are o mare problemă”, avertiza Dragnea.
Potrivit informaţiilor din încheierile Tribunalului Bucureşti, consultate de Libertatea, în ancheta condusă de Jean Uncheșelu, care acum e procuror delegat la Parchetul European, nu a fost implicat niciun ambasador. Dar, la trei zile după declaraţia lui Dragnea, unul dintre coinculpaţii din dosar, Cristian Burci, a fost chemat la sediul unei ambasade.
Omul de afaceri şi fiul său, Carlo Burci, sunt acuzaţi de DNA de cumpărare de influenţă şi, respectiv, de complicitate la cumpărare de influență. Potrivit DNA, Cristian Burci i-a asigurat lui Dragnea dreptul de acces la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a președintelui Donald Trump. Pachetul de beneficii ce i-a asigurat accesul a costat 250.000 dolari şi a fost obținut prin intermediul lui Elliott Broidy, om politic și de afaceri american.
În primăvara lui 2017, conform DNA, Cristian Burci, ajutat de fiul său şi de Dan Belcea, un partener de afaceri, i-a asigurat lui Dragnea servicii de lobby și de consultanță politică, în valoare de 30.000 dolari, obținute tot prin intermediul lui Elliott Broidy. Ele au fost plătite de o societate controlată de Burci şi deţinută de fiul acestuia şi de Dan Belcea.
Potrivit acuzării, în schimbul acestor servicii, Liviu Dragnea și-a traficat „influența reală pe care o avea față de prim-ministrul României și ceilalți membri ai Guvernul, în special cei de la nivelul Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Economiei”. Dragnea i-a promis lui Burci că-i va determina pe cei din Guvern să-i asigure interesele de afaceri din domeniul de intelligence și al achiziţiilor de armament.
Audiaţi de FBI, Burci şi fiul au predat parolele de e-mail
Pe 19 decembrie 2018, Cristian Burci a fost invitat la o discuţie, la Ambasada SUA din România. După două luni, fiul său, Carlo Burci, a fost chemat și el la Ambasada SUA din Marea Britanie. Ambii s-au trezit faţă în faţă cu agenţii FBI care le-au spus că e vorba de o investigaţie ce-l vizează pe Elliott Broidy, cercetat în SUA pentru lobby ilegal pe lângă administrația Trump.
Pus sub acuzare în octombrie 2020, Elliott Broidy a recunoscut că a primit bani ca să facă lobby, pentru ca administrația președintelui Trump să renunțe la investigarea unui scandal de fraudă, în centrul căruia se află fondul public de investiții din Malaezia. În ianuarie 2021, Broidy a fost graţiat de Trump.
„Au fost victimele unei viclenii procesuale”, au susţinut avocaţii lui Cristian şi Carlo Burci, în faţa judecătorului care a verificat cum a fost făcută ancheta ce-l viza pe Dragnea.
În întâlnirile de la ambasadele SUA, celor doi li s-a spus că trebuie să predea nişte documente, dar şi parolele de acces la e-mail. „De bună credinţă, au făcut acest lucru”, spun avocaţii lor. Ei adaugă că parolele au intrat în posesia celor de la DNA, care așa au extras toată corespondenţa electronică: 917 mesaje, devenite probe la dosar.
DNA a precizat, la Tribunalul Bucureşti, că audierile lui Cristian şi Carlo Burci „de către autoritățile americane au fost transmise, prin intermediul Ministerului de Justiţie, ca răspuns la cererile de comisii rogatorii internaţionale efectuate”, iar mail-urile lor au fost obţinute prin punerea în executare a unor mandate de supraveghere tehnică.
Numit consul la Bonn, pentru că-i aranja lui Dragnea o vizită în SUA
În mai 2021, Liviu Dragnea, Cristian Burci, Carlo Burci şi Dan Belcea au fost trimişi în judecată de DNA. În acelaşi dosar, a fost pus sub acuzare, pentru cumpărare de influenţă, şi Gheorghe Dimitrescu.
Fost consul la New York, Dimitrescu i-a asigurat lui Dragnea servicii de lobby în valoare de 100.000 dolari, pentru o întâlnire cu Mike Pence, vicepreşedintele de atunci al SUA. Procurorii DNA spun că Dimitrescu a şi contribuit la plata acestor servicii, cu suma de 45.000 de dolari.
Drept răsplată, Dragnea şi-a traficat influența pe care o avea asupra ministrului afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, pentru ca Gheorghe Dimitrescu să fie desemnat în funcția de consul general al României la Bonn, lucru care s-a și întâmplat.
Ce probe a exclus tribunalul şi de ce
Dosarul DNA care a ajuns la Tribunalul Bucureşti are 68 de volume. În ele, există şi acuzaţia, clasată de procurori, potrivit căreia Dragnea acţiona în favoarea unui grup de interese format în jurul rusului Viatcheslav Moshe Kantor, un apropiat al lui Putin. Judecătorul de cameră preliminară a menţionat această informaţie, într-o încheiere ce a fost apoi publicată pe portalul rejust.
Magistratul verifica atunci dacă ancheta a fost făcută corect, pentru ca procesul să poată începe.
Doi ani a durat această verificare. Timp în care, mai întâi au fost excluse dintre probe audierea, de către FBI, a lui Cristian Burci şi a fiului său, dar şi e-mail-urile şi înscrisurile pe care ei le-au pus la dispoziţia autorităţilor judiciare americane
„Procurorul a folosit respectivele înscrisuri, ca declaraţii de martori, în susţinerea acuzaţiei”, deşi la dosar nu există vreun „act prin care autorităţile judiciare române să fi mandatat autorităţile judiciare americane să-i audieze în calitate de martori”, şi-a explicat decizia judecătorul.
El a mai constatat că rechizitoriul conţine o serie de inadvertenţe şi a cerut DNA, în octombrie anul trecut, să le corecteze.
În plus, judecătorul le-a solicitat procurorilor să nu mai folosească declaraţiile pe care Gheorghe Dimitrescu le-a făcut în calitate de martor şi nici rezultatele testului poligraf picat de el, în ianuarie 2020. Pentru că atunci era doar martor în dosar şi, mai mult, „era în tratament cu beta-blocante, iar în ziua testării nu și-a administrat tratamentul de durată”, a motivat avocatul său, la tribunal.
Ce inadvertenţe sunt în rechizitoriul DNA
În aprilie anul acesta, Tribunalul Bucureşti a decis că dosarul trebuie să se întoarcă la DNA, pentru că „procurorul nu a remediat corespunzător neregularitățile constatate”. Iată ce greșeli a descoperit judecătorul în rechizitoriu:
- Pachetul pe care Elliott Broidy l-a pus la dispoziţia lui Liviu Dragnea valora 250.000 USD. Dar, pe o pagină din rechizitoriu, era notat „250.000 de euro”. Procurorii au corectat eroarea.
- Afaceristul Dan Belcea e acuzat că a fost complice la infracţiunea de cumpărare de influență în perioada februarie 2017 – mai 2017. Dar procurorul descrie un singur act de „ajutor” pe care el l-ar fi dat lui Burci Cristian, în luna mai 2017. DNA a corectat inadvertenţa. Dar, pentru „prezentarea stării de fapt”, a păstrat în rechizitoriu menţiunea că Belcea a mai avut și alte întâlniri. Numai că aceste întâlniri nu sunt descrise şi nici probate în actul de acuzare, ceea ce crează confuzie, subliniază judecătorul.
- Şi în cazul fiului lui Cristian Burci, procurorul descrie un singur act de „ajutor” pe care l-ar fi dat, constând în plata a 30.000 de dolari, în luna mai 2017, deşi i se reţine, ca perioadă infracţională, perioada februarie 2017 – mai 2017. DNA a făcut corecţiile necesare.
- Judecătorul mai „constată că nicăieri în cuprinsul actului de sesizare nu se descrie o presupusă promisiune a inculpatului Burci Cristian de a o organiza inculpatului Dragnea Liviu o întâlnire în SUA cu Președintele Camerei Reprezentanților SUA, Paul Ryan, promisiune care ar fi avut loc în luna martie 2017”. Cristian Burci e acuzat de DNA, printre altele, că ar fi făcut această promisiune.
- Pe Liviu Dragnea. procurorii îl acuză şi că ar fi primit, în perioada mai – octombrie 2017, de la Gheorghe Dimitrescu, foloase necuvenite constând în obținerea serviciilor de lobby oferite de o societate americană, în perioada iunie – iulie 2017. Când a primit Dragnea foloasele, în mai – octombrie 2017 ori în iunie – iulie 2017? A doua variantă e corectă, a precizat DNA, care a remediat greșeala.
De ce e Dragnea acuzat de folosirea influenței sau autorității
6. Judecătorul a criticat şi faptul că procurorul nu a indicat în rechizitoriu care sunt, în mod concret, acţiunile exercitate de Liviu Dragnea asupra lui Gheorghe Dimitrescu şi asupra a doi martori, „pentru a le schimba conduita, prin folosirea influenţei ce ar rezulta din funcţia de conducere deţinută în cadrul Partidului Social Democrat”, ca să justifice acuzaţia de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
„Aceste acţiuni”, a explicat DNA, în ordonanţa de remediere a rechizitoriului, „sunt reprezentate de discuțiile purtate de inculpatul Dragnea Nicolae Liviu cu inculpatul Dimitrescu Gheorghe și cei doi martori, în contextul și cu ocazia întâlnirii din luna mai 2017, în cabinetul inculpatului Dragnea de la Camera Deputaţilor, ocazie cu care inculpatul Dragnea le-a cerut lui Dimitrescu Gheorghe și celor doi martori să întreprindă demersuri pentru realizarea unor vizite ale sale cu oficiali americani”. Instanţa a acceptat explicaţia.
La Curtea de Apel, termen în septembrie
Judecătorul a constatat că în rechizitoriu au rămas informaţii despre raportul testului poligraf pe care Dimitrescu l-a picat. Pentru că nu există o analiză a probelor, „e aproape imposibil a elimina din cuprinsul actului de sesizare referirile la mijloacele de probă excluse de judecătorul de cameră preliminară”, a concluzionat judecătorul de cameră preliminară.
El a decis că procesul nu poate începe, pentru că nu au fost remediate deficienţele rechizitoriului, ceea ce determină „imposibilitatea stabilirii obiectului şi a limitelor judecății”, iar cauza a fost restituită la Parchet.
DNA a contestat decizia Tribunalului. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti unde, luna trecută, s-a dat amânare, din cauza grevei judecătorilor. Următorul termen a fost fixat la toamnă, pe 25 septembrie.