Șapte foști miniștri scapă definitiv de acuzațiile din dosarul Microsoft după ce verificările au arătat că acestea erau prescrise

Funeriu, primul scăpat

Prin rechizitorul din septembrie 2017 al fostului ministrul al Comuncațiilor și Tehnologiei Informației, Valerian Vreme, față de Petru Daniel Funeriu, ministru al Educației și Cercetării în perioada 2009 – 2012, s-a dispus soluția clasării, pentru că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”.

Procurorii DNA arată că „întrucât semnarea de către acesta a «Notei privind licențele pentru produse Microsoft utilizate de către MECTS în școli», nu era de natură să producă efecte juridice, aceasta fiind întocmită în „scopul exclusiv al raportării și al informării cu privire la evoluția procesului de soluționare a unor probleme specifice, la stadiul implementării documentelor de politici publice și/sau a actelor normative”.

Andronescu, Tănăsescu și Mihăilescu, „curați”

Potrivit comunicatului postat pe pagina oficială a Direcției în 8 ianuarie, față de Ecaterina Andronescu, ministrul Educației și Cercetării în perioada 28 decembrie 2000-19 iunie 2003 și 22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009; ministrul Educației, Cercetării și Inovării în perioada 2008-2012, Mihai Nicolae Tănăsescu, ministru al Finanțelor Publice în perioada 2000-2004 și Șerban Petru Mihăilescu, ministru coordonator al SGG în perioada decembrie 2000 – octombrie 2003, s-a dispus soluția clasării.

Recomandări

Cauzele unui fapt statistic înfiorător: 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura. Sociolog: „Totul este deja luat de generațiile precedente”

Temeiul acstei soluții îl reprezintă articolul care prevede „Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale„ în situația în care „a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică”.

DNA notează că „în cazul infracțiunilor reținute în sarcina lor (constând în inițierea, avizarea cu nerespectarea prevederilor legale a unor hotărâri de guvern, în perioada 2000- 2004, prin care erau favorizate anumite firme în contextul menționat mai sus) s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale”, în documentul citat.

Tănăsescu scapă și de faptele de luare de mită

Aceeași soluție a clasării, notează DNA, s-a dispus față de Mihai Tănăsescu pentru faptele de luare de mită și spălarea banilor, constând în faptul că în perioada iunie 2003 – noiembrie 2004, a pretins și primit de la Florică Claudiu Ionuț și de la o altă persoană, prin intermediari, sume de bani provenind din încasările firmei Fujitsu Siemens Computers, ca urmare a derulării contractului de licențiere Microsoft.

Astfel, în contul unei persoane din familia ministrului, a fost transferată suma de 82.000 de euro, din contul unei firme din Liechtenstein.

Recomandări

Ce înseamnă moartea liderului Hamas, Yahya Sinwar, pentru Orientul Mijlociu. Netanyahu câștigă politic, dar conflictele în regiune nu se vor încheia | ANALIZĂ

Din cercetările efectuate a rezultat că firma din Liechtenstein este controlată de unul din intermediari, care la rândul lui a primit bani de la o companie alimentată exclusiv cu fonduri obținute de Fujitsu Siemens Computers.

Nica, Țicău și Athanasiu, ultimii scăpați

După trimiterea, joi, în judecată, a fostului tenismen Dinu Pescariu și a omului de afaceri Claudiu Florică, într-un nou dosar al licențelor Microsoft, procurorii anunță clasarea cauzei față Dan Nica, ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, în perioada 2000 – iulie 2004, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, deoarece fapta este prescrisă.

Alături de el au scăpat de acuzații pentru aceleași motive Silvia Adriana Țicău, ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației în perioada iulie-decembrie 2004, iar anterior secretar de stat la același minister, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, și Alexandru Athanasiu, ministru al Educației și Cercetării în perioada 2003 – 2005, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Explicația DNA

„Termenul general de prescripție pentru infracțiunea de abuz în serviciu este de 10 ani.

Referitor la această infracțiune, data săvârșirii ultimei acțiuni este 21 octombrie 2004, data adoptării Hotărârii de Guvern nr.1778/21 octombrie 2004, moment de la care a început să curgă termenul general de prescripție a răspunderii penale (și nu de la data producerii prejudiciului efectiv, respectiv data de 15 aprilie 2009, momentul plății ultimei rate aferente contractului nr. 0115RO/15 aprilie 2004) – Conform Deciziei nr. 18/30.01.2014 pronunțată de ÎCCJ – Completul de 5 Judecători în dosarul nr. 4963/1/2013 (dosarul Transformatorul al fostului ministru Relu Fenechiu – n.r.) în ceea ce privește momentul consumării infracțiunii de abuz în serviciu”, explică DNA cu privire la clasarea tutror acuzațiilor aduse foștilor miniștri.

Recomandări

Deputatul AUR care a primit fraudulos locuință de la MApN și a vândut-o de 13 ori mai scump. Condamnat, generalul Mircia Chelaru a încercat să anuleze sentința

Fostul procuror e de vină

DNA mai notează în finalul comunicatului că „împrejurarea că față de unele fapte s-a dispus efectuarea urmăririi penale in personam după împlinirea termenului de prescripție, dar și cu privire la alte aspecte legate de modul de efectuare/neefectuare a unor acte, la data de 17 iulie 2017, procurorul șef al DNA a solicitat Inspecției Judiciare să facă verificări sub aspectul respectării normelor de procedură penală de către procurorul de caz care a instrumentat inițial această cauză, pentru a se stabili dacă au fost sau nu săvârșite abateri disciplinare din cele prevăzute de Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor”.

Magistratul care a instrumentat inițial mega-dosarul Microsoft este Mihaela Moraru Iorga, iar în prezent este cercetată de colegii ei de la Ploiești pentru pretinse fapte de favorizarea a omului de afaceri Florian Walter.

Mihaela Iorga a fost revocată, în vara anului 2017, din funcție de către Laura Codruța Kovesi pe motiv că nu ar fi înregistrat un denunț.

Procuroarea a contestat decizia la Curtea de Apel din București, iar magistrații de acolo i-au dat câștig de cauză.

La începutul lunii octombrie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis că Mihaiela Moraru Iorga – revocată din DNA în luna iulie – se va putea întoarce la Direcția Națională Anticorupție.

Decizia este valabilă până când Curtea de Apel Bucureşti va soluţiona definitiv solicitarea procurorului de anulare a deciziei de revocare.

În data 5 iulie, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a semnat revocarea procurorilor Doru Ţuluş şi Mihaiela Moraru Iorga de la DNA, după ce au fost audiaţi în Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, iar aceasta a avizat revocarea, conform solicitării adresate de către şefa DNA.

Lui Moraru Iorga i s-a reproşat că nu a înregistrat un denunţ conform procedurilor legale, iar lui Doru Ţuluş că a soluţionat dosare în care era implicată o persoană cu care avea „raporturi civile”, ceea ce i-ar fi afectat imparţialitatea. Ea a negat aceste acuzații.

Ulterior, procurorii DNA Mihaiela Iorga, Doru Ţuluş şi Marin Nicolae au sesizat Inspecţia Judiciară, acuzând că procurorul şef al DNA se implică în ancheta privind înregistrarea unei şedinţe a DNA, făcând presiuni asupra procurorilor şi solicitând teste cu detectorul de minciuni.

Citește și EXCLUSIV / OLAF confirmă pentru Libertatea ancheta de la Metrorex: “Sunt acuzații de nereguli pentru linia 5 de metrou”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro