Șase întrebări despre viitoarele vaccinuri anti-COVID, la care răspunde un expert britanic

Marile companii farmaceutice au deja primele date clinice pentru vaccinurile pe care le dezvoltă, iar Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) anticipează că își va da avizul favorabil pentru un prim vaccin împotriva COVID-19 până la sfârșitul anului. Anul viitor ar putea fi disponibile șase sau șapte vaccinuri diferite, spune EMA.

În așteptarea unui ser care să crească imunitatea la infecția cu coronavirus, medicul britanic Robin Shattock a răspuns, într-un interviu pentru The Guardian, la cele mai importante șase întrebări:

1. Vor fi efecte secundare de lungă durată?

Având în vedere că este un nou tip de vaccin, este într-adevăr posibil ca cineva să fie alergic la unul dintre componentele lui, dar, de regulă, efectele adverse apar imediat, mai degrabă decât la câteva luni după administrarea vaccinului, explică Robin Shattock.

Vaccinurile sunt avizate doar după realizarea mai multor teste clinice, care să arate că sunt sigure, generează imunitate la virus și previn infectarea. Toate astea sunt urmărite în cadrul studiilor clinice și sunt stabilite în urma administrării lor la sute și apoi mii de voluntari.

Până acum, gigantul farmaceutic Pfizer și compania germană BioNTech au anunțat că prima analiză a testelor făcute pe pacienți sugerează o eficiență de 90 la sută a vaccinului împotriva COVID, iar Comisia Europeană vrea să semneze curând un contract pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

Medicii sunt instruiți să fie atenți în special la vaccinurile nou apărute, iar dacă apare vreo reacție neobișnuită în organismul unei persoane căreia i-a fost administrat serul, specialiștii vor verifica dacă este într-adevăr un efect advers la vaccin sau este doar o coincidență. În funcție de ce stabilesc apoi, va fi oprită administrarea vaccinului la anumite grupuri de oameni sau va fi complet retras de pe piață.

2. Este vaccinul sigur pentru persoanele care au și alte afecțiuni medicale?

“Persoanele care au probleme de sănătate ar putea fi ținute atent sub monitorizare, odată ce le este administrat vaccinul. Dacă există suspiciuni că oamenii cu o anumită afecțiune sunt afectați de ser, autoritățile pot cere realizarea unor noi teste pentru vaccin, axate pe acest grup restrâns, astfel încât să se obțină o variantă de vaccin sigur și pentru ei”, explică Shattock.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

3. Cât timp rămâne ARN-ul din vaccin în organism? Ne poate afecta celulele?

Companiile farmaceutice testează în acest moment două tehnologii pentru vaccinurile anti-COVID.

O tehnologie o reprezintă vaccinurile “clasice”, care folosesc o singură doză pentru injectat și sunt considerate mai sigure pentru că tehnologia este folosită de peste 30 de ani. Sunt însă mai slabe și pot costa mai mult.

A doua tehnologie este reprezentată de vaccinurile mRNA, adică mesager al acidului ribonucleic (ARN). Vaccinurile mRNA furnizează o secvență genetică ce conține unul sau mai mulți antigeni, selectați ca să producă un răspuns imunitar. Practic, substanța, mesagerul, intră în organism, apoi în celulă, unde se descompune și determină un răspuns imunitar al organismului în cazul în care este detectată prezența virusului.

În acest moment, dezvoltă vaccinuri mRNA companii precum Moderna, Pfizer, Sanofi și Novavax.

“Cred că oamenii sunt îngrijorați de termenul material genetic. Partea bună la ARN este că se descompune repede în celulă și nu ajunge la nucleu, acolo unde sunt cromozomii. Așadar, sunt zero șanse ca ARN-ul să provoace modificări genetice în organism”, spune Robin Shattock.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

4. Ne va permite acest vaccin să ne întoarcem la o viață normală și dacă da, când?

Puțin probabil, consideră medicul.

“Va fi o evoluție treptată, dar va dura cel puțin până vara viitoare ca să avem măcar o fărâmă de normalitate”, afirmă Shattock.

De altfel, autoritățile nici nu vor încerca să vaccineze, din start, întreaga populație a unei țări. Medicul compară situația cu strategia de vaccinare împotriva gripei din Marea Britanie, unde au prioritate persoanele vârstnice și cele care suferă de afecțiuni medicale care le vulnerabilizează.

Cu cât sunt vaccinate mai multe persoane din aceste categorii, cu atât vor exista mai puțini oameni cu forme severe ale bolii, mai puțini oameni internați la terapie intensivă, și pentru că vor fi mai puțini, cei care ajung totuși în astfel de situație vor primi o mai bună îngrijire medicală.

Robin Shattock, Departamentul de Boli Infecțioase, Imperial College London:

5. Ne putem vaccina chiar dacă am fost deja infectați cu COVID-19?

Până acum, testele pentru vaccin s-au axat pe voluntari care nu au fost infectați cu coronavirus, deci este neclar ce efecte ar avea vaccinul la persoanele care au fost bolnave.

Cu toate astea, spune Shattock, cum imunitatea la virus scade în timp, merită, totuși, să te vaccinezi.

“Nivelul de imunitate este variabil. Unii dezvoltă o imunitate mai mare, alții mai slabă. Vaccinul contribuie la o reacție imunitară mai bună și va oferi, sperăm, o protecție mai de lungă durată”, explică medicul.

6. Cum va fi transportat și depozitat vaccinul?

Problema la vaccinurile mRNA este că necesită stocarea la temperaturi foarte scăzute și trebuie făcute două doze.

Transportarea, depozitarea și administrarea vaccinului nu vor fi ușoare, dar se lucrează deja la punerea la punct a infrastructurii. Pfizer a anunțat că a creat containere în care pot fi depozitate până la 5.000 de doze la temperatura necesară timp de 10 zile, când sunt transportate la spitale.

“Decât ca un spital sau o clinică să facă doar câteva vaccinuri pe zi, mai multe astfel de unități ar trebui să își pună resursele la comun, iar un singur centru să facă un număr mare de vaccinări”, punctează Robin Shattock.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro