ComenteazăPe 25 februarie, în a doua zi de la declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei, locuitorii din Demîdiv au inundat satul în mod intenționat. La fel și câmpurile din jurul lui.
Apa râului Nipru, care s-a revărsat peste așezarea cu 3.700 de locuitori aflată la 60 de kilometri nord de Kiev, a fost o „mișcare tactică” și care a făcut ravagii pe propriul teritoriu, dar a încetinit înaintarea tancurilor rusești spre capitală, scrie New York Times.
S-a creat astfel o mlaștină care a zădărnicit asaltul asupra capitalei dinspre nord și a dat armatei ucrainene timp să-și pregătească apărarea.
Apele au creat o barieră eficientă pentru tancurile rusești.
Într-un final, forțele ucrainene au respins atacurile ruse, iar trupele Kremlinului, neputând ocupa Kievul, s-au retras în cele din urmă, în mare parte, din regiune, repoziționându-se în est și sud-est, unde, a anunțat Putin, au ca sarcină preluarea Donbasului.
Mișcarea localnicilor a ajutat Kievul, dar a contribuit și la protejarea satului. Deși militarii ruși au patrulat prin Demîdiv, acesta nu a devenit niciodată o linie de front și a fost scutit de soarta tragică a orașelor din sud.
Șase persoane au fost împușcate în aproximativ o lună de ocupație, a declarat Oleksandr Melnicenko, primarul din Demîdiv. Dar așezarea a scăpat de scenele de coșmar, cu zeci de cadavre lăsate pe străzi de soldații ruși în retragere, cum s-a întâmplat în Bucha și Irpin.
„Toată lumea a înțeles că trebuie să ne sacrificăm”
„Toată lumea a înțeles ce se întâmplă și nimeni nu regretă ceea ce s-a întâmplat aici”, a spus, pentru NY Times, Antonina Kostucenko, o pensionară a cărei sufragerie este acum plină de mucegai, cu linii trasate pe pereți de apa care i-a ajuns în casă.
„Cu sacrificiul meu și al celorlalți locuitori care s-au trezit cu casele inundate, am salvat Kievul”, spune femeia, cu mândrie.
„50 de case inundate nu reprezintă o mare pierdere”, a spus și Volodimir Artemciuk, un voluntar care ajută la alimentarea pompelor care drenează acum satul.
Dacă Demîdiv a fost inundat când a fost deschis un baraj din apropiere, în alte părți ale țării, trupele ucrainene au aruncat în aer poduri, au bombardat drumuri și au dezactivat linii de cale ferată și aeroporturi pentru a încetini înaintarea trupelor ruse.
Și-au distrus sute de poduri
Peste 300 de poduri au fost distruse în toată Ucraina, a confirmat ministrul infrastructurii, Oleksandr Kubrakov.
Când rușii au încercat să cucerească Hostomel, un aeroport-cheie de lângă Kiev, forțele ucrainene au bombardat pista, lăsându-le pline de cratere și de nefolosit pentru avioanele rusești care ar fi putut ateriza acolo.
Aerodromul militar de la Hostomel se află lângă aeroportul Antonov, în imediata apropiere a Kievului. Acesta a fost cel mai apropiat punct de capitala Ucrainei în care au ajuns forțele ruse în prima zi a invaziei în țara vecină.
Așa-numita „politică a pământului pârjolit și a otrăvirii fântânilor” a jucat un rol esențial în succesul Ucrainei de a reține forțele ruse venite din nord și de a le împiedica să cucerească Kievul, au explicat experții militari.
Podurile aruncate în aer au determinat tancurile ruse să încearcă să treacă apa pe pontoane improvizate și nesigure, în bătaia artileriei ucrainene.
Ucrainenii sunt, în mod clar, foarte creativi în încercarea de a le face viața foarte dificilă rușilor.
Rob Lee, membru senior la Institutul de Cercetare pentru Politică Externă:
„Armata noastră a aruncat în aer baraje și poduri și a oprit înaintarea forțelor inamice. S-a acționat încă din primele zile ale conflictului și aceasta este și tactica abordată acum în Donbas, estul Ucrainei”, a explicat Oleksandr Kubrakov.
Pagubele, estimate la 85 de miliarde de dolari
Strategia de a distruge infrastructura civilă are un cost enorm. În plus, și armata rusă a aruncat în aer poduri și a vizat gări, aeroporturi, depozite de combustibil și alte facilități, ridicând prețul pentru reconstrucția țării după război.
Pagubele totale estimate aduse infrastructurii de transport, după două luni de război, sunt de aproximativ 85 de miliarde de dolari, a declarat guvernul ucrainean.
Nu ne-am fi aruncat în aer propriile poduri dacă nu ar fi început războiul. Cauza este agresiunea Federației Ruse.
Oleksandr Kubrakov, ministrul ucrainean al infrastructurii:
Satul care revine la viață
Unii localnicii din Demîdiv încearcă să-și reia acum viața normală, chiar dacă operațiunile de curățare vor dura, probabil, săptămâni.
„Alții sunt încă traumatizați și se tem că rușii vor veni din nou”, spune primarul Melnicenko.
Femeile fierb borșul și invită vecinii să vină la masă, bărbații transportă motorină pentru pompe în bărci de cauciuc.
„Efortul a meritat”, conchide Roman Bihovcenko, 60 de ani.
Pensionara Antonina Kostucenko are chiar puterea să glumească cu jurnaliștii New York Times care i-au trecut pragul: „Îmi pare rău că este atât de dezordonat la mine în gospodărie”.
Timpul le va rezolva pe toate, crede femeia. Și mai crede în victorie.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina
Foto: Profimedia, Hepta/ capturi video