Satul cu 2.400 de locuitori care vrea să devină țară. „Este o localitate foarte politică”

Ziua Independenței în Republica Macedonia de Nord este sărbătorită, anual, pe 8 septembrie. Dar nu toate așezările machedonești se grăbesc să îmbrace atunci straie de sărbătoare. Situat la aproximativ 14 kilometri nord-vest de orașul Struga, pitorescul sat Vevchani, de la poalele muntelui Jablanica, are propria sa istorie mai puțin cunoscută. 

„Steagul Macedoniei de Nord flutura în fața clădirii administrației locale, dar nu era singur. Lângă el flutura un steag pe care nu îl mai văzusem niciodată”, se arată în reportajul BBC. 

„Acesta este steagul Republicii Vevchani”, explică pentru sursa citată Aleksandra Velkoska, un fost ghid turistic care lucrează acum pentru municipalitatea din Vevchani. „Noi nu sărbătorim independența astăzi (n.r. – 8 septembrie). Vevchani are propria independență de sărbătorit”.

În ciuda faptului că are o populație de doar 2.400 de locuitori, Vevchani a încercat de trei ori să-și declare independența față de două țări diferite în ultimele patru decenii. În 1987, a amenințat pentru prima dată că se va separa de Iugoslavia. Apoi, în 1991, satul s-a autoproclamat republică independentă la doar 11 zile după ce fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (așa cum se numea anterior Macedonia de Nord) își declarase, la rândul ei, independența în timpul dezmembrării Iugoslaviei. Iar în 2002, spiritul libertin al Republicii Vevchani a fost reînviat de localnici sub forma unei micronațiuni, într-un efort neobișnuit de a atrage turiști și de a face haz de necaz cu politica, arborând un steag „național”, emițând pașapoarte și tipărind monedă.

Recomandări

Senatul schimbă a treia oară accesul angajaților. Salariații vor fi puși să ocolească Parlamentul, o nouă firmă va livra un sistem mai scump – EXCLUSIV

„Vevchani nu a fost cucerit niciodată cu adevărat” 

Deși se află la doar 20 de minute de mers cu mașina de Struga, cel mai mare oraș de pe malul nordic al lacului Ohrid, terenul izolat și impenetrabil al Munților Jablanica, pe locuitorii din Vevchani i-a ajutat și natura să fie mai „autonomi”, notează jurnalistul BBC. 

Vevchani a făcut parte nominal din imperiile macedonean, roman, bizantin și otoman, înainte de a cădea sub jurisdicția Regatului Serbiei, a Iugoslaviei comuniste și, în prezent, a Macedoniei de Nord. Dar satul Vevchani nu a fost niciodată cucerit cu adevărat, spune fostul ghid turistic, potrivit sursei citate. 

„Suntem foarte tradiționali în Vevchani”, a spus Velkoska. „În timpul epocii otomane, de exemplu, ne-am păstrat cultura și religia ortodoxă, chiar dacă toate satele din jur sunt musulmane”, a explicat ea. 

O enclavă creștin-ortodoxă

De la sfârșitul secolului al XIV-lea și până în 1912, regiunea s-a aflat sub dominația Imperiului Otoman, a cărui capitală se afla în ceea ce este astăzi Istanbul. Aproximativ 33% din populația Macedoniei de Nord se identifică în prezent ca fiind musulmană, moștenirea otomană fiind deosebit de puternică în regiunea de nord-vest, care se învecinează cu Albania și Kosovo (ambele țări cu majoritate musulmană).

Recomandări

Strategia lui Vladimir Putin de a slăbi democrațiile occidentale, dezvăluită de fostul consilier al lui Obama pentru Rusia

Vevchani este efectiv o enclavă creștin-ortodoxă într-o zonă cu majoritate musulmană, notează jurnalistul BBC.  

Biserica Sfântul Nicolae datează din 1824, iar îngrijitorul bisericii, Lambe Shurbanoski, a explicat cum Vevchani a avut libertăți religioase considerabile în timpul Imperiului Otoman. „În epoca otomană, în mod normal, intrai într-o biserică coborând niște trepte, pentru a simboliza faptul că creștinismul se afla sub islam”. 

Localnicii explică cum istoria de nonconformism a satului sub dominația otomană a inspirat rezistența în timpul erei comuniste care a urmat celui de-Al Doilea Război Mondial, când regiunea a devenit parte a Republicii Socialiste Macedonia, una dintre cele șase republici din Iugoslavia.

„În timpul perioadei comuniste, guvernul a încercat să ne oprească tradițiile”, a mai spus Velkoska. „Nu au permis nunțile sau botezurile tradiționale, dar mamele și bunicile noastre făceau aceste lucruri în secret”.

Celebrul carnaval din Vevchani  

Localnicii au păstrat, de asemenea, un dialect slav unic, care nu se găsește nicăieri altundeva în țară, iar în fiecare ianuarie, satul găzduiește un carnaval vechi de 1.400 de ani, care atrage mii de vizitatori din întreaga zonă a Balcanilor pentru a-i vedea pe petrecăreții îmbrăcați în costume și măști elaborate.

Recomandări

Firul care îl leagă pe Călin Georgescu de gruparea antistatală „Vlad Țepeș”. Rolul Dorinei Mihai și al putinistului Mihai Lauruc

În mai 1987, locuitorii din Vevchani s-au ridicat în semn de protest față de planurile guvernului iugoslav de a devia apa de izvor către noile vile construite lângă Lacul Ohrid pentru elita comunistă. Ca răspuns, satul și-a petrecut acea vară construind baricade, protestând și amenințând că se va separa ca Republica independentă Vevchani. 

Situația de urgență de la Vevchani, așa cum a devenit cunoscută, a durat trei luni. Răspunsul guvernului a fost dur, iar poliția special înarmată cu bastoane a fost trimisă pentru a pune capăt revoltei. Chiar și așa, guvernul a dat primul înapoi, iar situația de urgență de la Vevchani a devenit unul dintre primele cazuri de succes ale rezistenței în masă împotriva guvernului iugoslav. 

Despre latura independentă a comunității, reporterul BBC a aflat mai multe de la proprietarul unui restaurant din zonă, un fost polițist care s-a pensionat în anii 2000. El a explicat ce s-a întâmplat în Vevchani când Iugoslavia a început să se destrame. 

„În 1991, au avut loc referendumuri pentru independență peste tot în Iugoslavia”, a spus el. „În același moment, oamenii din Vevchani au decis că vor un referendum pentru independență. Am fost motivați politic de tot ceea ce se întâmplase în timpul situației de urgență de la Vevchani, așa că am vrut și noi să fim separați de Iugoslavia și de Macedonia (de Nord)”. 

La 8 septembrie 1991, Republica Socialistă Macedonia și-a declarat independența față de Iugoslavia și a devenit fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Nemulțumit de noul guvern, la 19 septembrie 1991, municipiul s-a declarat aproape în unanimitate republică independentă, doar 36 din cei 2.000 de localnici votând împotriva moțiunii.

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei nu a recunoscut niciodată oferta pașnică de independență a Vevchaniului, dar, având în vedere că guvernul său se confrunta, de asemenea, cu separatiștii înarmați din regiunile de etnie albaneză din noua țară, a acceptat în cele din urmă cererile de autonomie. 

În 1994, au permis ca Vevchani să se separe de municipalitatea mai mare Struga și să formeze propria municipalitate autonomă, care există și astăzi.

Spiritul rebel al satului, folosit pentru a încuraja turismul

O altă localnică, Nikolina, a adăugat că, la începutul anilor 2000, spiritul rebel al satului a fost reînviat și folosit pentru a încuraja turismul prin comercializarea Republicii Vevchani ca micronațiune.  

„Am făcut pașapoarte locale și am tipărit monedă pentru a face publicitate satului”, a explicat ea. 

Strategia a funcționat, povestește femeia. „Oamenii din întreaga regiune a Balcanilor au vrut să știe mai multe despre povestea din spatele steagului, pașapoartelor și banilor noștri. Avem mai multe planuri de a face un «birou vamal» la granița cu satul, unde putem ștampila pașapoartele”, a adăugat ea. 

Nikolina a mai spus că, dacă este necesar, Republica Vevchani ar putea redeveni o entitate serioasă în viitor. „Acesta este un sat foarte politic”, a spus ea. „Satul nostru este întotdeauna pe primul loc. Dacă am organiza un alt referendum în viitor, cred că ar fi posibil ca satul să fie independent și să rămână de succes”.

Urmărește-ne pe Google News