Comentează- Angajatorii oferă facilități pentru cei care acceptă să se mute în alt oraș pentru un loc de muncă
- O adolescentă din SUA este supărată ca mama ei a forțat-o să trăiască ”doar” cu 1.000 de dolari pe lună
- EXCLUSIV / Românii au făcut ”potecă” până-n Cehia pentru locuri de muncă în uzine. Îi atrag contractele de 2.000 €/lună
- Protocolul pentru protestul diasporei din 10 august. Care este planul de acces în Piața Victoriei
- Alina Mungiu Pippidi, despre protestul din 10 august: „Această mahala nu reprezintă diaspora!”
Populația satului Întorsura s-a diminuat cu un sfert, în ultimii 10 ani și jumătate. Acest lucru este cauzat de faptul că tinerii aleg să se mute în străinătate și, evident, bătrânii – la un moment dat – mor.
Oamenii din Întorsura, la fel ca și alți români, după căderea comunismului, au început să se plece în străinătate. Astfel, în anii 90, tinerii din sat au plecat să muncească în Italia, mai ales că limba și clima erau asemănătoare.
Mai mult, începând cu intrarea Romaniei în Uniunea Europeană (UE), în urmă cu 11 ani, plecările s-au intensificat și diversificat, Germania și Marea Britanie fiind țările adăugate pe lista foștilor locuitori din Întorsura unde să găsească un trai mai bun.
Ca de obicei, și în acest caz, singurii locuitorii care au rămas pe loc sunt oameni în vârstă, de cele mai multe ori părinții celor plecați, care trăiesc din pensii sau ajutoare sau cu bani trimiși de rudele din străinătate.
“La fiecare trei case locuite, există una abandonată”, a precizat primarul satului doljean Întorsura, Marian Cioi (58 de ani), pentru sursa citată.
Potrivit informațiilor oferite de primar, numărul rezidenților satului era de 1,786 de persoane în 2002, iar acum acesta ajunge la 1,470, fiind în continuă scădere.
Exodul din sat reflectă un fenomen care a alterat România și alte țări din Europa Centrală și Estică în ultimele decenii. Oamenii părăsesc țara pentru locuri de muncă mai bine plătite în vestul Europei și se întorc numai de sărbători sau niciodată.
De altfel, România cunnoaște cea mai ridicată rată a emigrării dintre statele membre UE din 1990 încoace, potrivit unui studiu realizat de World Bank.
Dintr-o țară cu o populație de 19,6 milioane de cetățeni, aproape jumătate trăind în mediul rural, între 3 și 5 milioane de români locuiesc și muncesc în străinătate, iar din aceștia aproximativ 2,6 milioane de oameni au vârsta legală de muncă. Acest număr reprezintă aproape un sfert din forța de muncă din România.
“Oamenii nostri lucrează pe alte meleaguri și, din păcate, nu au mai rămas persoane care să muncească pentru a-i ajuta pe cei care au acum 70 de ani”, a spus primarul.
Întorsura arată asemenea altor sate din România, unde oamenii mențin o strânsă legătură cu viața la țară. Casele sunt simple, cu o verandă ce duce în casă, unde camerele sunt asezate de-a lungul unui coridor. Banii trimiși de la rude au schimbat puțin aspectul lor din trecut, iar unii au reușit să își construiască băi interioare, pentru un minim confort minim și o bătrânețe mai ușoară.
“Acum 20 de ani, Întorsura era plină de copii. Acum sunt 104 elevi la școala locală ce probabil se va închide”, a afirmat Leontina Călin, în vârstă de 26 de ani, mamă a doi copii.
Aceasta este una dintre cei care locuiesc încă în sat, însă, împreună cu soțul lucrează ca și muncitori sezonieri în Germania, adunând fructe și legume. Lucrează timp de două luni și pot câstiga până la 4.000 de euro, sumă pe care în sat o obțin într-un an.
Românii cu studii reprezintă o altă categorie care alege să părăsească țara, iar în ultimii ani, peste 14,000 de medici au plecat în străinătate, potrivit World Bank.
“Toată lumea pleacă. Unul în Marea Britanie, altul în Germania. Toată lumea pleacă”, a spus Ioana Neagoe, în vârstă de 60 de ani.
În acest timp, unii săteni și-au dat pământurile în grija lui Andreas Friedmann, care are o fermă de 3,500 de hectare. Afacerea lui este singura subtanțială din zonă și are 35 de angajați, însă chiar și el se luptă să găsească muncitori.
Friedmann a început un program prin care să îi învețe pe tineri să muncească în fermă, plătindu-i cu 250 de euro pe lună, dar mulți dintre ei s-au mutat după ce au terminat programul sau chiar înainte.
”Întreaga țară duce lipsă de forță de muncă, iar acesta este doar începutul”, anticipează fermierul.
Este criză de personal pe Litoral: mii de locuri de muncă sunt libere.
Lipsa forței de muncă din România e o problemă și pentru italienii de la Fincantieri, compania care deține șantierele navale de la Tulcea și Brăila.
În schimb, România e țara adoptivă pentru muncitorii din Asia. Importăm forță de muncă din Sri Lanka şi Vietnam.
- FOTO – politico.eu/Carmen Păun
Citește și: EXCLUSIV/ ”Secretul fericirii” lui Vlad Zamfirescu, fiul lui Florin Zamfirescu: n-a rămas în umbra tatălui. ”Mi-a plăcut mereu să ies în soare, să stau în lumină!”