Studiul, condus de prof. Malka Cohen-Armon și echipa
ei de la Facultatea de Medicină Sackler a universității, în colaborare cu
echipa dr. Talia Golan de la Centrul de Cercetare a Cancerului al Centrului
Medical Sheba, a fost publicat recent în revista Oncotarget.

Concret, studiul a observat că PJ34, injectată
intravenos, provoacă autodistrugerea celulelor umane canceroase în timpul
mitozei, termenul științific pentru diviziunea celulară.

Cercetarea a fost efectuată prin xenogrefare,
transplant de cancer pancreatic uman la șoareci imunodeprimați.

La o lună după ce au fost injectați cu molecula timp
de 14 zile, „celulele canceroase din tumoare au scăzut cu 90%”, a declarat
Cohen-Armon pentru The Jerusalem Post.

La un șoarece, tumoarea a dispărut cu totul. Această moleculă provoacă o anomalie în timpul mitozei celulelor canceroase. Astfel, multiplicarea celulară în sine rezultă în moartea celulelor canceroase tratate.


Prof. Malka Cohen-Armon:

Mai mult, PJ34 pare a nu avea efect asupra celulelor
sănătoase, așa că „nu s-au observat efecte secundare”. Șoarecii au continuat să
crească și să câștige în greutate în mod normal.

Testele pe oameni, peste cel puțin doi ani

Ea a adăugat că a publicat prima oară despre mecanism în 2017, când era utilizat pentru a trata eficace cancerul mamar triplu-negativ implantat prin xenogrefare.

Acest tip de cancer mamar – cu teste negative la receptori de estrogen, receptori de progesteron și proteină HER2 în exces – ca și cancerul pancreatic, este foarte greu de tratat și multe femei nu trăiesc mai mult de cinci ani după diagnostic.

Deși Cohen-Armon nu a specificat că studiul poate
prelungi speranța de viață a unui pacient, se poate presupune că un astfel de
efect poate rezulta dacă sunt eliminate celulele canceroase.

Cât timp va trece între testele pe șoareci până la
cele pe oameni? Ea estimează că vor fi necesari „cel puțin doi ani, cu condiția
să obținem finanțare”.

Mai întâi, echipa va testa tratamentul pe porci și
apoi va cere aprobare de la Food and Drug Administration pentru a administra
molecula oamenilor. „Sunt optimistă”, a concluzionat Cohen-Armon.

 
 

Urmărește-ne pe Google News