Clinciurile au început după ce rectorul SNSPA i-a bătut obrazul lui Geoană pentru modul cum își face campanie mascată, folosindu-se de funcția de pe care o deține.

„Mircea Geoană a abuzat de buna-credință a secretarului general al #NATO, Jens Stoltenberg, așa cum a înșelat încrederea tuturor celor care l-au sprijinit de-a lungul timpului. A folosit – și încă folosește – însemnele NATO pentru a face cea mai amplă campanie politică de tip „clandestin”, din ultimii 30 de ani, apelând inclusiv la sprijin financiar din partea unor oameni de afaceri. Cu acești bani a pus în funcțiune o rețea de zeci de oameni, plătiți lunar, prin diverse ONG-uri sau prin alte mecanisme, pentru moment neclare, pentru a lucra la o campanie care, pe fond, este ilegală. Când se vor aduna mai multe date în acest sens, nu exclud să asistăm la declanșarea unor investigații de natură penală. Iar NATO, în acest caz, va fi o victimă colaterală, dar care are totuși o anumită vină: a tolerat un comportament nepotrivit al celui care ocupă a doua poziție, ca importanță, în această instituţie”, a scris pe Facebook, Remus Pricopie.

„Sigur, putem să ne facem că nu vedem sau că nu înţelegem că ceea ce face Mircea Geoană este, în același timp, imoral și ilegal. Finanţarea unei campanii electorale din surse netransparente intră sub incidenţa Codului Penal atât în România, cât și în Franţa, Germania, Italia sau orice altă ţară democratică din lume”, a completat rectorul SNSPA.

Mișcarea „România Renaște”, care-l promovează pe numărul doi din NATO și care i-a cerut să-și asume candidatura, a venit cu un atac la afirmațiile lui Remus Pricopie. Rectorul SNSPA e acuzat de simpatizare cu PSD de faptul că soția lui a ajuns pe o funcție la Curtea de Conturi, că „mână sa dreaptă” de la SNSPA e șeful Cancelariei premierului Marcel Ciolacu sau că este invidios pe Geoană, totul sub forma unor întrebări. De altfel, inclusiv Pricopie a fost vehiculat ca potențial prezidențiabil, tot „independent”, ca în cazul lui Mircea Geoană, dar susținut de PSD.

Reacția Mișcării „România Renaște” l-a făcut pe Pricopie să vină cu o nouă poziție, în care să sublinieze faptul că Geoană a fost atât de „curajos”, încât a răspuns la critici prin intermedieri, amintind că rămâne problema finanțării unei campanii din surse netransparente și lobby-ul făcut de Geoană de unele ONG-uri și surse media obscure, dar care prezintă ce face Geoană, pas cu pas.

Naveta Bruxelles-România, pentru precampanie

În ultimele luni Mircea Geoană și-a intensificat prezența în media din România, dar și participarea la evenimente, unele dintre ele organizate de Mișcarea „România Renaște”. Geoană a bifat prezența fizică în orașe ca Brăila, Galați, Alba Iulia, Timișoara, Iași, sau București (dar și în afara țării, la Londra, unde s-a văzut cu diaspora noastră).

De altfel, la Alba Iulia, Timișoara sau Iași, organizatoare a fost chiar Mișcarea, evenimente unde numărul doi din NATO a vorbit mai mult despre transformarea României decât de temele Alianței. În schimb, Geoană a minimalizat problemele legate de integritate în ceea ce privește teza de doctorat, după ce jurnalista Emilia Șercan a prezentat faptul că 78 de pagini din 279 ale lucrării de doctorat au conținut copiat, fără atribuire, ceea ce înseamnă plagiat.

Ce spune Codul de Conduită al NATO

NATO a păstrat tăcerea pe tema campaniei lui Geoană, deși a fost întrebată de media cum vede că unul din liderii săi este prea apropiat de ce se întâmplă în una din țările membre și o bate în lung și lat pentru promovare.

„Nu ne folosim poziția noastră în cadrul NATO sau informațiile care ne aparțin pentru a ne asigura în mod incorect un viitor loc de muncă”, este unul din punctele legate de imparțialitate din Codul de Conduită al NATO.

Iar alte două puncte din Codul de Conduită indicată o direcție pe care a plecat potențialul prezidențiabil, cel cotat cu cea mai mare intenție de vot potrivit sondajelor INSCOP.

„Evită situațiile care ar putea duce la conflicte reale, percepute sau potențiale între interesele noastre personale și cele ale Alianței”, este un al doilea punct din Codul de Conduită, în timp ce un altul precizează: „Evită acțiuni care ar putea fi percepute ca un abuz privind privilegiile și imunitățile conferite Organizației și personalului acesteia”.

Urmărește-ne pe Google News