Nouă ni s-a spus uneori de la minister că datele noastre arată prea dramatic, dar noi nu puteam să dăm altceva decât realitatea din teren.
Ciprian Fartușnic, director ISE:
Orice țară civilizată are o instituție de cercetare în educație, independentă de clasa politică, care să ofere o radiografie cât mai aproape de realitate a problemelor din învățământ, susțin oamenii de la Institutul de Științe ale Educației (ISE). ”România, însă, nu va mai avea. Institutul de Științe ale Educației, care s-a ocupat inclusiv de organizarea testărilor PISA, așteaptă desființarea”, explică angajații de aici.
Pe 6 noiembrie Guvernul Orban a hotărât comasarea Institutului de Științe ale Educației (IȘE), care se ocupă, printre altele, de:
- Realizarea programelor școlare și a planurilor-cadru.
- Organizarea testărilor PISA.
Institutul dispare și se comasează cu Centrul de Evaluare și Examinare, care realizează subiectele examenelor naționale, într-o singură instituție: Centrul Național de Politici și Evaluare.
„Institutul de Științe ale Educației încă mai există ca structură independentă, dar asta numai până când va fi publicat HG-ul noii structuri“, explică Ciprian Fartușnic, cercetător și director ISE.
Orice ministru are nevoie de date
În contextul publicării rezultatelor dezastruoase de la PISA, Fartușnic atrage atenția că, fără sprijinirea cercetării în Educație, sistemul de învățământ va regresa și mai mult.
Se elimină singurul institut de cercetare care putea să-i ofere ministrului studii cât mai aproape de realitate în baza cărora să ia decizii. Acesta nu poate să cunoască toate problemele sistemului de învățământ. De aceea are nevoie de date din teren care să-i orienteze deciziile.
Ciprian Fartușnic, director ISE:
Ciprian Fartușnic mai adaugă că Ministerul Educației le-a dat asigurări că își vor putea presta în continuare munca de cercetare. Dar directorul spune că acest lucru este puțin probabil.
O realitate care „uneori” nu convine
„Transformarea cercetătorului în funcționar public poate afecta calitatea studiilor în educație”, motivează directorul.
În plus, directorul ISE punctează că, spre deosebire de funcționarul public, cercetătorul dintr-un institut avansează în funcție de progresele științifice, nu de o decizie politică luată din pix. Asta deși, teoretic, cariera funcționarului public nu ar trebui nici ea să depindă de factorul politic.
Noi suntem avansați precum cadrele didactice din mediul universitar. De exemplu, se are în vedere câte articole publicăm în revistele de specialitate din afară, numărul de citări și, în general, cât de conectați suntem pe plan internațional cu ce se întâmplă în educație.
Ciprian Fartușnic, director ISE:
Încotro se vor îndrepta cercetătorii
În cadrul Institutului de Științe ale Educației lucrează 33 de cercetători cu normă întreagă și alți 8 cu jumătate de normă. Ei sunt oamenii care se vor întoarce la catedră sau vor merge în privat, pentru că la stat, consideră aceștia, nu vor mai putea face cercetare.
Ei sunt singurii care au în cartea de muncă această profesionalizare în domeniul cercetării în educație. Tu ca să crești un cercetător să învețe statistică, metodologie și multe altele îți ia cel puțin 10 ani.
Ciprian Fartușnic, director ISE:
Institutul de Științe ale Educației (ISE) a fost până pe 6 noiembrie 2019 singurul institut public de cercetare în domeniul educației din România, reînființat în anul 1990 ca măsură reparatorie la dizolvarea Institutului de Cercetări Pedagogice și Psihologice din 1982 de către regimul comunist.