ComenteazăDupă ce Curtea Constituțională a decis că legea prin care Parlamentul își oferă dreptul să stabilească data alegerilor parlamentare este constituțională, bătălia privind organizarea acestora pe 6 decembrie (susținută de PNL și președintele Klaus Iohannis) sau amânarea acestora pentru primăvara anului viitor (de care PSD este tentat) se mută înapoi în băncile Senatului și ale Camerei Deputaților, dar și la Palatul Cotroceni. Și totul devine un joc al termenelor și procedurilor, unul în care Curtea ar putea fi nevoită să se pronunțe din nou.
Ce a decis mai precis CCR
Practic, judecătorii CCR au decis că în momentul intrării în vigoare a acestei legi declarată constituțională, hotârârea de guvern prin care s-a decis organizarea scrutinului parlamentar pe 6 decembrie este anulată.
„Hotărârea Guvernului nr.744/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.816 din 4 septembrie 2020, deşi emisă cu respectarea legii în vigoare la data respectivă [art.6 alin.(2) din Legea nr.208/2015], îşi încetează de drept efectele în urma intrării în vigoare a legii criticate.”, se arată în motivarea CCR.
Pe cale de consecință, parlamentarii ar urma atunci să adopte o nouă lege organică prin care să stabilească ei data scrutinului.
De altfel, în Parlament există deja un proiect de lege inițiat de fostul deputat USR Adrian Dohotaru prin care se propune amânarea scrutinului legislativ pentru primăvara anului viitor, iar liderul PSD, Marcel Ciolacu, vorbea recent despre această posibilitate.
CCR a inclus în motivare referințe exacte la situația epidemiologică actuală din România
Judecătorii au stabilit și că mandatul parlamentarilor se poate prelungi cu cel mult 3 luni și 20 de zile, dând astfel undă verde pentru amânarea alegerilor legislative până în martie.
Parlamentul are dreptul să stabilească dacă situația din țară impune amânarea alegerilor, susțin judecătorii CCR. Într-o astfel de situație, e obligat să retragă dreptul acordat temporar Guvernului de a stabili când să aibă loc scrutinul. Judecătorii fac referire, în mod excepțional, în această motivare chiar la realitatea din aceste zile.
În schimb, dacă Parlamentul apreciază că există incertitudini cu privire la organizarea alegerilor în cadrul acestui termen datorată situaţiei din ţară, are obligaţia constituţională de a retrage, în mod temporar, competenţa acordată Guvernului, asumându-şi astfel şi decizia politică de a organiza alegerile după expirarea mandatului, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice din ţară.
Motivarea CCR:
Ce se poate întămpla în continuare
În aceste condiții, miza PNL și a președintelui Klaus Iohannis pentru ca alegerile să se desfășoare pe 6 decembrie o reprezintă amânarea până după scrutin a intrării în vigoare a acestei legi.
Iar potrivit Constituției, președintele mai are la îndemână o singură pârghie ca să împiedice legea declarată constituțională de CCR. Dar este o pârghie doar formală, care nu va reuși decât să amâne deznodământul. În termen de 10 zile, poate trimite legea la reexaminare și poate spera ca PNL să strângă o majoritate care să o modifice cum dorește el sau, în cazul în care legea este votată în aceeași formulă de PSD și aliații săi, ca liberalii să o conteste la Curtea Constituțională. Ceea ce voci din PNL susțin pentru Libertatea că o vor și face.
Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
Art. 77 din Constituția României, alin. 3:
Calcule, scenarii și multe incertitudini
Dacă luăm în calcul cele mai lung termen de depunere a cererii de examinare pentru șeful statului și cel mai scurt termen de dezbatere în Legislativ, înseamnă că, pe 26 octombrie, Parlamentul ar putea vota reexaminarea legii, în aceeași variantă.
Legea mai stă în parlament două zile, iar apoi merge la Klaus Iohannis care e obligat să o promulge în 10 zile. Numai că liberalii o pot ataca la rândul lor la CCR, iar aici intervine elementul de incertitudine: când se vor pronunța judecătorii constituționaliști asupra sesizării. Aceștia pot decide în câteva zile sau în câteva săptămâni. Spre exemplu, la sesizarea președintelui Iohannis pe această lege, le-a luat aproape o lună și jumătate să vină cu o decizie.
Dacă judecătorii Curții decid într-un termen scurt, legea ajunge din nou pe masa președintelui Iohannis, care de această dată este obligat să o promulge în termen de 10 zile. Urmează momentul publicării în Monitorul Oficial și intrarea ei în vigoare la trei zile după. Iar acest lucru s-ar putea petrece teoretic înainte de 6 decembrie, chiar în plină campanie electorală.
Dacă Curtea are nevoie de mai mult timp însă să delibereze, legea ar putea intra în vigoare abia după data de 6 decembrie, deci practic după alegeri, și atunci ea nu mai are miză.
Guvernul poate forța cu o OUG dacă legea intră în vigoare
Dacă această lege intră în vigoare până pe 6 decembrie, Hotărârea de guvern care stabilea data alegerilor își pierde valabilitatea, iar alegerile nu mai au bază legală ca să fie organizate.
Chiar și în această situație, constituționaliștii consultați de Libertatea precizează că Guvernul Orban mai are un as în mânecă: să forțeze Constituția și să dea o OUG prin care abrogă această lege, OUG care ar putea fi atacată la CCR de Avocatul Poporului, numai că până să fie eventual invalidată de judecători, ea să fie în vigoare, iar alegerile să aibă loc pe 6 decembrie.