Se conturează mai multe scenarii post moţiune de cenzură.
1. Un guvern minoritar PNL
Astfel, o variantă ar fi instalarea, pe actuala majoritate din Parlament, a unui guvern minoritar, cel mai probabil PNL, până la alegerile parlamentare din 2020.
Acest guvern va trebui însă să îşi negocieze toate proiectele în Parlament, iar actuala majoritate este extrem de fragilă.
Este varianta anunţată şi de preşedintele Klaus Iohannis, care le spunea, recent, celor de la PNL, să se pregătească pentru o guvernare cu un mandat limitat, până la alegerile parlamentare din 2020, când se va configura o nouă majoritate în Legislativ.
Un guvern condus de Ludoviv Orban nu va fi susţinut, însă de Pro România lui Victor Ponta, iar voturile acestora contează, în matematica parlamentară.
2. USR vrea alegeri anticipate, o variantă cu cele mai mici șanse de reușită
USR vrea alegeri anticipate, ceea ce presupune ca două propuneri de premier să pice la vot, în Parlament, sau toţi parlamentarii să îşi dea demisia.
Este varianta cu cele mai mici şanse de reuşită, iar USR, prin vocea lui Dan Barna, a anunţat că, deşi merge pe acest scenariu, dacă se conturează un guvern PNL, îl va susţine, la vot, cu mai multe condiţii.
3. Un guvern de uniune națională
O altă variantă este cea a unui guvern de uniune naţională, adică un guvern în care toate partidele parlamentare să aibă reprezentanţi, în Executiv, cu un premier apolitic sau asumat de o formaţiune politică. Şi această variantă are dezavantaje, ţinând cont că există şanse mici ca partidele să poată să guverneze şi să se pună de acord asupra unui program politic.
Victor Ponta spunea, înainte de moţiune, că el propune un guvern PSD-ALDE-Pro România, cu un PSD din care să dispară Viorica Dăncilă şi cu un premier tehnocrat, cu experienţă în activitatea guvernamentală. Este greu de crezut că preşedintele Klaus Iohannis va accepta o astfel de propunere, în condiţiile în care şeful statului a spus clar că nu va mai nominaliza niciodată un premier din zona PSD.
4. Viorica Dăncilă, premier interimar până după alegerile prezidențiale
Există şi scenariul în care premierul Viorica Dăncilă rămâne interimar, pănă după alegerile prezidenţiale, în varianta în care nu se conturează nicio majoritate care să susţină un nou Executiv.
Acesta lucru este, de asemenea, greu de realizat în condiţiile în care premierul a spus clar că nu doreşte să mai continue ca premier, iar preşedintele a anunţat deja că doreşte să existe cât mai repede un nou Guvern plin.
În plus, un guvern interimar ar avea atribuţii limitate, iar urgenţa o constituie proiectul de buget pe anul viitor şi execuţia bugetară pe anul în curs.
5. Un guvern tehnocrat, pe modelul Cabinetul Cioloș
Guvern tehnocrat, pe modelul Executivului lui Dacian Cioloş, care a condus Guvernul în perioada 2015-2016, până la alegerile parlamentare.
Toate partidele consideră, însă, că este o variantă de eşec, pentru că nu va avea susţinere politică în Parlament.