Liberalii iau în calcul mai multe scenarii în ceea ce privește modul cum se vor raporta la guvernare odată cu reînceperea ultimei sesiuni parlamentare și a modificărilor care ar trebui să aibă loc odată cu noile mandate ale aleșilor locali.

Din start, liberalii vor trebui să vină cu un nou nume de ministru al dezvoltării, în condițiile în care Adrian Veștea, titularul instituției, a candidat pe 9 iunie și a fost ales pentru un nou mandat de președinte al Consiliului Județean Brașov. Iar favorit pentru a-i lua locul lui Adrian Veștea, potrivit informațiilor Libertatea, este Gheorghe Flutur, încă președinte al CJ Suceava, dar care a pierdut la alegerile din 9 iunie în fața unui tânăr politician din PSD, Gheorghe Șoldan.

Practic, eșecul lui Flutur a fost una dintre surprizele alegerilor din iunie, alături de victoria lui Mario de Mezzo (PNL) în Slatina, un fief al PSD. Așadar, liberalii se pregătesc să-i dea un premiu de consolare unuia dintre greii care nu au fost în stare să câștige un nou mandat. Conform surselor Libertatea, Flutur va fi și pe listele de parlamentare din toamnă, pe o poziție de senator.

Un alt ministru de finanțe

Un al doilea scenariu al liberalilor este să ceară și schimbarea lui Marcel Boloș, un demnitar de multe ori pe contrasens cu ceea ce promovează PNL. În interiorul partidului, Boloș este văzut mai degrabă un adept al politicilor socialiste ale PSD. De altfel, nici liberalii nu au excelat în apărarea intereselor electoratului lor, fiind de acord cu creșterea impozitării dividentelor și a TVA-ului la unele produse.

Iar în PNL se vorbește de trimiterea la Finanțe a unui membru de partid care să facă mai multă opoziție față de premier, nu să fie un obedient care acceptă tot ce vor reprezentanții PSD. Liberalii au tot încercat în ultima perioadă să mimeze o posibilă distanțare de PSD, cu toate că PNL a fost legat ombilical de social-democrați la ultimele alegeri, nu doar prin lista comună la europarlamentare, ci și prin unele candidaturi la administrațiile locale.

„Sunt anumiţi membri ai Executivului de care noi avem anumite nemulţumiri şi în cazul nostru, şi al PSD şi cred că ar trebui să venim cu anumite completări. Să fie puţin energizat Guvernul în perspectiva toamnei destul de dificile. Cred că e nevoie de o anumită remaniere. Remanierea e apanajul premierului. Noi, în schimb, fiind la guvernare, cu 46% din acest guvern, avem dreptul să venim cu opţiunile noastre şi să explicăm ceea ce credem noi că nu funcţionează”, a explicat Rareş Bogdan, duminică, într-o intervenție la Antena 3.

Marcel Ciolacu a evitat cât a putut o remaniere, impunând în primăvară condiția ca niciunul dintre miniștri să nu candideze la europarlamentare, deși erau doritori și doritoare, ca Alexandru Rafila, Simona Bucura-Oprescu, Natalia Intotero sau Alina Gorghiu, potrivit informațiilor Libertatea. În schimb, a fost lăsată ușa deschisă pentru locale, unde în afară de câștigătorul Veștea, alți miniștri au înregistrat eșecuri, cum au fost cazurile lui Sebastian Burduja și Mircea Fechet.

Varianta radicală, ieșirea de la guvernare

Un al treilea scenariu, dar și cel mai puțin probabil, este ieșirea de la guvernare spre final de septembrie, început de octombrie, pentru a ataca prezidențialele și parlamentarele din opoziție. Însă un asemenea demers se lovește de opoziția președintelui Nicolae Ciucă, ce, deși râvnește la funcția prezidențială, nu dă semne că ar vrea cu adevărat să se bată cu PSD.

Varianta ieșirii de la guvernare e susținută atât de disidenții din partid, cât și de o parte din liderii tineri, care susțin că intrarea în alegeri într-o relație de apropiere de PSD va duce la pierderea de procente, care vor merge fie spre AUR, fie spre USR, formațiunea care încearcă acum să recupereze cât mai mult electorat liberalo-conservator.

Curățenia din partid

Liberalii au în continuare vacantă o funcție de prim-vicepreședinte, după ce Iulian Dumitrescu a fost pus să renunțe la pozițiile de conducere. Cu toate acestea, conducerea centrală nu are de gând să vină cu un nume nou, fiind amânată competiția internă pentru această funcție până în 2025, când ar trebui să fie și un congres la termen.

De asemenea, PNL trebuie să decidă dacă va dizolva sau nu cele mai slabe zece organizații de la ultimele alegeri locale, un demers evitat de conducerea asigurată de Ciucă și Bode, dar necesar dacă vor să dea un semnal că fiecare filială trebuie să se mobilizeze cât mai bine.

 
 

Urmărește-ne pe Google News