ComenteazăCe este Teoria Malthusiană
Numită şi coşmarul, criza sau dezastrul Malthusian, teoria emisă de Thomas Robert Malthus (1766 – 1834) în lucrarea sa economică “Eseu asupra principiului populaţiei” (1798) vorbeşte despre revenirea forţată a omenirii la un nivel de subzistenţă, după ce populaţia va creşte atât de mult încât producţia agricolă va deveni insuficientă.
Graniţele s-ar putea modifica
Odată cu creşterea populaţiei, vor apărea – sau se vor răspândi – o mulţime de probleme interdependente. În ţările care deja se zbat într-o sărăcie extremă – 48 de state ale lumii se află acum în acestă situaţie, majoritatea în Africa sub-sahariană -, pe fondul foametei, corupţiei şi instabilităţii politice şi sociale, se vor înmulţi războaiele civile şi ciocnirile interetnice.
Oamenii vor deveni foarte vulnerabili în faţa dezastrelor naturale, iar epidemiile se vor răspândi cu rapiditate şi vor face ravagii. Graniţele s-ar putea modifica, în acest context, lumea ajungând, în 2100, la o altă împărţire statală decât cea de acum, dictată de stadiile de dezvoltare regională.
Există şi ţări pentru care previziunile sunt optimiste – sute de milioane de oameni din China şi din India, de exemplu, vor ieşi din starea de sărăcie, însă este o evoluţie cu două tăişuri.
În aceste două state, uriaşe ca întindere şi ca număr de locuitori, se va adânci criza resurselor, pe de o parte din cauza consumului casnic, pe de alta, din pricina ritmului accelerat de industrializare. Care industrializare va duce, la rândul ei, la alte complicaţii, pentru că va avea un impact devastator asupra mediului…
Apa va dispărea, mediul va fi ostil
Până în 2100, e prevăzută o creştere triplă a încălzirii globale, cauzată în principal de poluarea tehnologică – aşanumitele gaze cu efect de seră. Mediul va deveni din ce în ce mai ostil vieţii aşa cum o cunoaştem noi. În plus, ca efect al consumului iraţional, dar şi al creşterii temperaturii pe Terra, apa potabilă va deveni un lux.
Deja, în 2014, jumătate din populaţia lumii trăieşte în ţări în care acviferele sunt epuizate mai repede decât pot fi înlocuite. Iar în fiecare an, unul din 10 râuri mari de pe glob înregistrează o scădere dramatică de debit.
Lipsa apei va duce şi la declinul agriculturii – nu vom mai avea resurse pentru irigaţii, iar terenurile vor deveni sărăturoase.
Aşadar, scenariul pentru viitor este sumbru. Practic, vom “devora” resursele şi vom distruge mediul în care trăim. Iar asta, mai repede decât preconizau studiile anterioare…
Biodiversitatea, pusă în pericol de conflictele armate
Programul pentru Mediu al ONU a raportat că de la jumătatea secolului trecut încoace, mai mult de 90% din conflictele armate majore au avut loc în ţări cu arii esenţiale pentru biodiversitate, iar peste 80% s-au desfăşurat în mod direct într-o zonă critică.
Efectul războiului asupra unui astfel de loc este extrem de distructiv: poate duce la dispariţia de pe faţa Pământului a speciilor endemice de plante şi de animale.
Armele nucleare ne pot grăbi şi ele sfârşitul
În prezent, 8.100 de focoase nucleare sunt operaţionale în SUA, Rusia, China, Franţa, India, Pakistan şi Israel.
În plus, Agenţia Internaţională pentru energie Atomică susţine că anual se înregistrează sute de acţiuni de traficare de material nuclear de provenienţă necunoscută.
Specialiştii susţin că oricând se poate înregistra un dezastru biologic de proporţii, fie ca urmare a folosirii acestor arme într-un război, fie în urma unui accident nuclear.