Surse din domeniul petrolier au dezvăluit pentru Libertatea care este schema prin care carburanți produși din petrol rusesc ajung în țara noastră.
Cuprins:
Ce se întâmplă de fapt
Piața petrolieră din România se bazează pe o producție internă de țiței care este de aproximativ 3 milioane de tone, în timp ce consumul pieței românești necesită o cantitate de 8,6 milioane de tone de țiței.
Consumul mediu anual de combustibili, adică de benzină, motorină și carburanți de aviație, este de circa 7,3 milioane tone pe an.
Din acesta, ponderea cea mai mare este deținută de consumul de motorină, cu 5,9 milioane de tone pe an, benzina având și ea o pondere de 1,3 milioane de tone.
Astfel, importurile anuale de țiței și de produse petroliere sunt însemnate pentru piața românească, acestea reprezentând 80% la țiței și 63% la motorină.
Pe hârtie, se respectă sancțiunile
Importurile de țiței din Rusia au fost interzise începând cu 5 decembrie 2022, respectiv 5 februarie 2023 pentru produse petroliere, ca efect al Regulamentului UE 833/2014, cu modificările și completările ulterioare, respectiv sancțiunile europene.
Astfel, au fost sistate importurile de produse petroliere rusești, însă au fost identificate alte surse de aprovizionare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b5bcf3428e5e332e4b8fd98722a7b7f1.jpg)
„Niciun fel de marfă, și deci și țițeiul și produsele petroliere, nu pot intra în țară indiferent de modalitate fără acordul Autorității Vamale Române și fără ca mărfurile să fie verificate de către aceasta”, spune o sursă din domeniul energetic.
Portița
Dar există o portiță ce poate fi folosită.
„Statele care nu sunt membre UE, precum Turcia, India, Arabia Saudită, Egipt etc., nu au nicio obligație să respecte prevederile cadrului sancționatoriu aplicat de Uniunea Europeană împotriva Federației Ruse”, punctează sursa.
„În aceste condiții, întrucât aceste state fie au și producție proprie, fie importă țiței din mai multe surse (care pot fi și din Federația Rusă), țițeiul care intră în procesul de rafinare este blenduit (amestecat) în terminalele de intrare/depozitare, iar produsele petroliere obținute au, astfel, certificat de origine al statului în care au fost produse”, punctează sursa.
„Iar importul de produse petroliere/motorină din aceste state este permis conform cadrului legal UE și al regimului sancționatoriu impus de Comisia Europeană”, mai spune aceasta.
Unii petroliști au dubii
Practic, petrolul rusesc este „spălat” în state terțe, iar importurile se fac din acestea.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c5f50f93ec8f5f78da45765e8edd909f.jpg)
O altă sursă arată că inclusiv companiile petroliere din România au suspiciuni cu privire la origine.
„Divizia noastră evită să cumpere de la traderi și terminale din afara UE, dar ia de la rafinării”, spune aceasta.
Ce arată datele
Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată creșteri masive de importuri de motorină în România de la state fără producție internă de petrol sau de la țări care au afaceri masive cu Rusia în domeniul petrolier.
Arabia Saudită
În afara de Arabia Saudită, care are rezerve imense, niciuna din aceste țări nu are producție internă însemnată.
Livrările din Arabia Saudită către țara noastră au crescut de patru ori, de la 174.674 de tone în anul 2023 la 716.855 de tone în primele 11 luni din 2024.
De la declanșarea războiului din Ucraina, Arabia Saudită au crescut la puternic importurile de carburanți din Rusia, pentru ca apoi, în oglindă, să își crească exporturile proprii.
În mai 2023, Blooomberg scria că Arabia Saudită importă cantități-record de carburanți din Rusia, pentru a-și exporta apoi propriii săi combustibili.
Țara nu trimite aceiași carburanți luați de la ruși în UE, dar își alimentează piața internă cu carburanți din Rusia, eliberând astfel cantități mai mari la export din producția proprie. Dar așa tot ajung bani în Rusia pentru finanțarea războiului din Ucraina.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3db9ceba22009807773a69ea76e710ff.jpg)
Turcia și India
State ca Turcia și India au fost deja indicate în rapoarte internaționale ca fiind unii dintre cei mai mari importatori de petrol din Rusia, alături de China.
Cele două țări nu au resurse proprii, astfel că aici nu se folosește înlocuirea consumului, ci se practică blenduirea în terminale și depozite cu țiței rusesc apoi exportarea combustibililor rezultați.
Un raport de anul trecut al Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (Centre for Research on Energy and Clean Air – CREA, n.r.) indica faptul că în România au ajuns carburanți rafinați în Turcia din petrol rusesc.
Importurile de motorină din Turcia au crescut cu 28% de la 480.264 de tone la la 613.911 tone în primele 11 luni din 2024, conform datelor INS.
În schimb, cele din India au scăzut, dar tot se mențin însemnate: de la 941.234 de tone în anul 2023 la 158.217 tone în intervalul ianuarie-noiembrie 2024.
Triplarea importurilor din Grecia
Datele INS arată și o triplare a importurilor din Grecia anul trecut, de la 87.279 de tone de motorină trimise în 2023 la 222.160 de tone.
Grecia scoate zilnic 15.748 de barili pe petrol din subsolul propriu, dar consumă 296.101 barili pe zi. Importurile sunt însă și mai mari, de 469.344 barili pe zi, conform Worldmeters.
Explicația: armatorii greci au una din cele mai mari flote din lume, iar mare parte din importuri sunt apoi reexportate.
Bloomberg arăta în noiembrie că flota-fantomă a Rusiei transferă lunar de la o navă la altă un milion de barili de motorină și păcură în largul insulelor Lesbos și Chios, în golful Laconian din peninsula Pelopones și în dreptul Siciliei.
Egipt și Israel, state dependente de importuri
De asemenea, au dispărut importurile României din țări cu rezerve mari precum Kuweit și Emiratele Arabe Unite și au fost înlocuite cu importuri din Egipt și Israel, state unde importurile sunt mult mai mari decât producția lor proprie.
Astfel, Egiptul a urcat de la zero livrări de motorină către România în 2023 la 151.208 tone în perioada ianuarie-noiembrie 2024.
Potrivit Worldmeters.info, Egiptul produce zilnic 682.000 de barili de petrol, dar consumă 877.000 de barili.
Israelul a avut și el livrări mari în România: 108.077 de tone de motorină în primele 11 luni ale anului trecut, în scădere față de cele 193.172 de tone din anul 2023.
Conform Worldmeters.info, Israelul are o producție de 5.977 de barili pe zi și un consum zilnic de 236,249 de barili, statul importând 92% din consumul său.
Fluxuri suspecte
Fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu a declarat pentru Libertatea că e posibil să asistăm la un fenomen de ocolire a sancțiunilor.
„La impunerea unor sancțiuni este normal să existe schimbări de fluxuri de aprovizionare și de parteneri contractuali. Parcă la noi însă sunt prea mulți într-un timp scurt prea scurt. Din acest motiv nu exclud să fim un teren de operațiuni de ocolire a sancțiunilor”, a afirmat acesta.
„Din punctul meu de vedere se pot face două lucruri: creșterea penalităților în cazul în care sunt prinși cei care ocolesc sancțiunile și acordarea de competențe Parchetului European pentru a ancheta astfel de suspiciuni”, a conchis Nicolescu.

AndrewMason • 24.03.2025, 11:00
În toată Europa se importă "energie" din Rusia. Nu există altă variantă. Norvegia poate să susțină doar 20% din necesarul continentului. Bineînțeles că restul trebuie să vină din altă parte. OPEC+ include și Rusia... de acolo vine "+". Venezuela este departe, SUA vinde și ea LNG la prețuri uriașe. Energia Verde este o poveste(care va produce consecințe dezastruoase dacă va continua). E timpul să ne trezim! Europa este un continent sărac în resurse, cu industrie puțină și gură mare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_9735d6c18214ba671cab622350969ec4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_07e092e71fe335e4a6f66a6a1f13a1b8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_b91d4d7dd563f3be43df7a76f9026f47.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_b22ec483f132d4330359d79cc5d2d813.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_1b793f98a5b92e2eaf16a0854c5976de.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_977ae7a613c185fff00174de53b4c553.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_689d904a58f99f9c9ac534e4072164a3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_8f93aa321984730fce45c6d5437d00d5.jpg)