Președintele Joe Biden ia în calcul mobilizarea câtorva mii de militari americani, nave de război și avioane în statele baltice și cele din estul Europei, într-un moment în care au crescut temerile privind o posibilă invazie a Rusiei în Ucraina.
Mișcarea ar semnala o schimbare majoră de strategie pentru administrația de la Casa Albă, care până de curând a preferat o abordare mai calmă în privința tensiunilor provocate de Rusia.
Într-o întâlnire care a avut loc sâmbătă la Camp David, oficialii Pentagonului i-au prezentat lui Biden mai multe opțiuni care ar presupune mutarea prezenței militare americane mai aproape de granițele Rusiei.
Opțiunile includ trimiterea a 1.000-5.000 de militari în statele Europei de Est, cu potențialul de a crește numărul de zece ori, dacă situația de securitate se deteriorează.
O decizie în acest sens ar putea fi luată chiar săptămâna aceasta, au precizat pentru New York Times surse oficiale, sub acoperirea anonimatului.
Deocamdată, niciuna dintre opțiunile militare nu vizează trimiterea de trupe în Ucraina, iar Biden a arătat clar că nu dorește să implice SUA într-un alt conflict militar, după dureroasa retragere din Afganistan.
Dar ultimele declarații și decizii au semnalat o înăsprire semnificativă a poziției administrației.
Oficialii americani au semnalat că Washingtonul este gata de a sprijini o insurgență ucraineană, în cazul în care Rusia decide în cele din urmă să invadeze.
Iar mobilizarea adițională a mii de militari americani pe flancul de est al NATO, inclusiv în statele baltice, este exact ceea ce Rusia a dorit întotdeauna să evite.
Un fost oficial al Pentagonului, Jim Townsend, a explicat pentru New York Times că propunerea administrației nu este suficient de îndrăzneață.
„E probabil prea puțin pentru a-l descuraja pe Putin. Dacă Rusia chiar invadează Ucraina, cei 5.000 de militari ar trebui să fie doar un avans pentru o prezență mai mare a forțelor SUA și celor aliate. Europa de Vest ar trebui să fie din nou o tabără militarizată”, a spus acesta.
Oficialii americani nu au explicat în detaliu ce trupe vor fi trimise în estul Europei, dar experții militari au spus că ar fi vorba despre forțe de artilerie, logistică și apărare antiaeriană. Dincolo de trupe, Biden ar putea aproba și trimiterea de noi avioane.
Exerciții militare în estul Europei, inclusiv România
Congresmanul Michael McCaul, cel mai important republican din Comisia pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, a spus duminică că SUA ar trebui, de asemenea, să deruleze mai multe manevre în statele NATO.
„Avem nevoie de exerciții militare comune în Polonia, statele baltice, România și Bulgaria, pentru a-i arăta lui Putin că suntem serioși”, a spus McCaul.
„În acest moment nu crede că suntem serioși”, a adăugat el.
În paralel, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat duminică că ţara sa a primit un al doilea lot de arme din Statele Unite ca parte a unui ajutor defensiv în valoare totală de 200 de milioane de dolari.
„Peste 80 de tone de arme pentru a întări capacităţile de apărare ale Ucrainei de la prietenii noştri din SUA! Şi acesta nu este sfârşitul”, a scris Reznikov pe Twitter.
Aproximativ 90 de tone de „asistenţă de securitate letală”, inclusiv muniţie, din pachetul aprobat de SUA în decembrie, ajunseseră sâmbătă în capitala Ucrainei.
Anunțuri de la Biden și Macron
Biden anunțase deja săptămâna trecută posibilitatea de a suplimenta trupele americane în estul Europei, inclusiv România, dar doar în cazul în care Rusia ar fi invadat Ucraina.
„Ne vom spori prezența militară în Polonia, România și alte țări, dacă Rusia va decide să invadeze Ucraina. Pentru că avem un angajament sacru de a apăra aceste țări, conform articolul 5. Ele fac parte din NATO”, a anunțat Joe Biden, o declarație salutată de președintele Klaus Iohannis.
Și președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța e pregătită să trimită trupe în România.
„În cadrul NATO ne vom angaja în noi misiuni și de a ne asuma responsabilitatea în misiuni de tip prezenţă înaintată consolidată, mai ales în România, dacă asta va fi decis”, a declarat preşedintele Franţei.