‘Schimbarea la fata’ a lui Iisus

‘Schimbarea la fata’ este sarbatoarea ce aminteste de evenimentul de pe muntele Taborului, atunci cand Iisus Hristos s-a aratat apostolilor Petru, Iacov, Ioan in toata stralucirea sa divina, pentru a-i convinge sa nu se indoiasca de faptul ca va invia si va trai vesnic.

‘Schimbarea la fata’ este unul din cele mai importante praznice imparatesti, cinstit de crestinii din intreaga lume maine, 6 august. Este o sarbatoare relativ noua, prin hotararea luata de Papa Calist al III-lea drept multumire pentru sirul de victorii obtinute de cruciati asupra turcilor la Belgrad, in anul 1456.

Biblic, ‘Schimbarea la fata’ a avut loc inainte de intrarea lui Iisus in Ierusalim si de rastignire. De fapt, in acel moment, spun teologii, pentru Hristos n-a insemnat nici o schimbare din punct de vedere fizic, ci schimbarea s-a produs in constiinta apostolilor, care, pentru o perioada limitata de timp, au primit puterea de a-l vedea pe Invatatorul lor asa cum era el de fapt, stralucind de lumina cea vesnica.

De asemenea, se spune ca in acele momente o suvita de lumina a pogorat din cer si a facut ca fata lui Iisus sa straluceasca precum soarele, iar mantia i-a devenit alba ca zapada. Lumina i-a patruns atat de adanc pe cei trei apostoli incat, neputand-o suporta, au cazut cu fata la pamant, nauciti, si au auzit vocea lui Dumnezeu care le-a spus: ‘Acesta este Fiul meu cel iubit (…) pe acesta sa-L ascultati’.

Ziua cu dezlegare la peste din postul Sfintei Marii

‘Schimbarea la Fata’ este singura zi cand se poate manca peste, in postul Sfintei Marii, care a inceput la 1 august si se termina la 15 august.

Originea calendarului ortodox

Calendarul bisericesc adoptat in intreaga crestinatate are la baza un anumit tip de ‘calendar roman’ numit ‘Indictionul’, ce numara doar 355 de zile si se refacea la fiecare 15 ani. El avea in vedere felul in care vor fi adunate darile din intregul imperiu si fusese conceput exact cu acest scop. Dar acest calendar ‘improvizat’ era in contradictie cu anul astronomic, ce dura 365 de zile, 5 ore, 48 de minute si 46 de secunde. Prima indreptare calendaristica s-a facut la anul 46 inainte de Hristos, pe vremea imperatorului Iulius Caesar. De la numele marelui imparat roman i se trage si numele de Calendar Iulian. Aceasta impartire a timpului a fost folosita de intreaga crestinatate in primele 15 secole ale istoriei sale. De Calendarul Iulian s-au servit parintii bisericesti, in Sinodul I Ecumenic de la Niceea (anul 325, dupa Hristos), cand au stabilit felul in care urma sa se calculeze in fiecare an data la care se sarbatoreste Invierea Domnului. Asa a devenit Sfantul Paste o ‘sarbatoare mutabila’, a carei pozitie in calendarul ortodox variaza de la un an la altul, in functie de echinoctiul de primavara si pozitia astrelor pe cer.

Ce este un praznic imparatesc?

Este acea sarbatoare inchinata lui Iisus Hristos, Sfantului Duh, Sfintei Fecioare Maria si Sfintei Cruci. Cele mai importante praznice sunt: Boboteaza (botezul lui Iisus), Duminica Floriilor (intrarea lui Iisus in Ierusalim), Sfintele Paste (Invierea Domnului), Inaltarea la Cer, Rusaliile (sarbatoarea pogorarii Sfantului Duh peste apostoli), Nasterea Maicii Domnului si Craciunul.

La noapte se dă ora înapoi. Vezi cum trece România la ora de iarnă 2024!

Urmărește-ne pe Google News