Schimbările climatice afectează turismul de iarnă în România. „În viitorul apropiat nu vor mai exista pârtii sub 1.800 de metri”

„Unde sunt zăpezile de altădată?”, se întreba, retoric și metaforic, poetul francez François Villon. Astăzi, cuvintele acestea celebre au o rezonanță mai mult practică: iernile românești s-au schimbat dramatic în ultimii ani. Cel mai adesea se aud vocile agricultorilor, care deplâng lipsa stratului de zăpadă necesar recoltelor, însă ninge mai rar și în orașe, și în stațiunile montane. Asta înseamnă că atât sectorul agricol, cât și turismul de iarnă sunt afectate de schimbările climatice ale ultimilor ani.

„Toate modelele climatice, realizate atât la nivel internațional, cât și național, arată că în ultimii 30 de ani, cantitatea de zăpadă s-a redus semnificativ. În mod normal, în România ar trebui să fie continuu 90 de zile de zăpadă; în prezent, nu mai avem o continuitate a zilelor cu zăpadă, ci o segmentare a acestora. Dintre cele 90 de zile, jumătate sunt fără zăpadă, iar această alternanță produce un uriaș dezechilibru, care afectează economia României”, explică pentru Libertatea Alexandru Tătar, doctorand al Facultății de Geografie a Universității Babeș-Bolyai, care cercetează efectele pe care schimbările climei le au asupra economiei.

Atât mecanismele din agricultură, cât și cele din turism merg după aceeași logică, iar viitorul nu se prezintă favorabil unei ameliorări a situației în niciunul dintre sectoare:

Recomandări

PSD continuă strategia prudenței electorale cu un obiectiv îndrăzneț: „în liniște” către 38-39 la sută din voturi

Lucrurile trebuie făcute la timp. Dacă nu ai zăpadă când și cât trebuie, activitatea în cele două sectoare ale economiei este dată peste cap. Modelele realizate de către climatologi arată că în următorii 30 de ani, numărul de zile cu zăpadă va fi tot mai mic.

Alexandru Tătar:

Temperaturile cresc mai mult la munte decât în restul României

Creșterea temperaturilor medii anuale este semnalată de toate organizațiile care se ocupă de schimbările climatice. Temperaturile au crescut constant din 1880, cu o medie de 0,08 grade Celsius în fiecare deceniu; totuși, rata medie de creștere s-a dublat începând cu 1981, fiind 0,18 grade Celsius, arată Raportul anual asupra climatului din 2020, realizat de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA.

Încălzirea globală afectează și România: în perioada 2001-2030, temperaturile medii lunare vor crește în general cu aproximativ 1 grad Celsius atât în lunile noiembrie – decembrie, cât și în mai – septembrie, însă valori mai ridicate, de 1,4-1,5 grade Celsius, vor fi la munte, în sudul și vestul țării, arată site-ul infoclima.ro, o publicație care reunește cercetători în domeniul schimbărilor climatice.

Recomandări

Guvernul a dat 37 de milioane de euro pentru lână în șase ani. Două treimi din acești bani au ajuns la un afacerist lansat în imobiliare alături de tatăl fostului șef al Poliției

Creșterea temperaturilor se traduce, la sol, și printr-un strat mai subțire de zăpadă care se acumulează.

Zăpada artificială este o soluție de compromis

În 2007, cercetătorul Robert Steiger, de la Institutul de Geografie al Universității din Innsbruck, a realizat un studiu adaptat pe situația unei stațiuni montane din regiunea Tirol a Austriei, în care concluziona că, din cauza creșterii temperaturilor anuale, sezonul de schi din Austria se va scurta cu o lună.

Același lucru se va întâmpla și cu stațiunile montane românești în următorii ani, explică Alexandru Tătar. „Sezonul hibernal va fi mai scurt și va implica servicii turistice mai complexe și mai scumpe. De asemenea, vom vedea o supraaglomerare a unor stațiuni în defavoarea altora.”

Scumpirea va fi generată în primul rând de faptul că pârtiile vor ajunge dependente de zăpada artificială. Administratorii pârtiilor vor trebui să investească în tunuri, în mână de lucru, în energie și, nu în ultimul rând, în apă. 

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Cine cred românii că ar fi un prieten mai bun al României dintre Donald Trump și Kamala Harris

„Toate stațiunile care se află la sub 3.000 de metri resimt din plin schimbarea climei: au perioade cu zăpadă mai puțină și asta înseamnă că trebuie să compenseze cu zăpadă artificială. O altă schimbare în turismul de iarnă este că, în ultimul timp, acesta a devenit mai complex, adică s-au diversificat activitățile de agrement, echipamentul folosit fiind mai performat și punându-se mai mult accent pe sustenabilitate”, explică Alexandru Tătar pentru Libertatea.

Stațiunile montane deja au început să crească prețurile, iar acest lucru este dovedit de un sondaj realizat tot în Austria. Conform unui studiu al Institutului pentru Cercetare a Timpului Liber și Turismului din Austria, 62% din austrieci nu merg niciodată la schi. În urmă cu 25 de ani, procentul era mult mai scăzut, de doar 40%.

Pasionații de schi notează și un alt minus al zăpezii artificiale: nu este atât de propice pentru acest sport ca zăpada naturală. „Înseamnă un alt sport”, notează publicația Quartz.

Ce pârtii din țară se vor depopula

Astfel de investiții în producerea de zăpadă artificială vor trebui realizate în special în pârtiile aflate la altitudini mai joase, din zona Bucegi și Postăvaru, în vreme ce pârtii aflate la altitudini mai mari – cum sunt cele din Sinaia și Bâlea – vor avea un număr mai mare de turiști, se scrie în Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020.

„Necazul României este că toate stațiunile se află la sub 2.500 de metri altitudine, adică toate se află în zona cea mai vulnerabilă. Între 1.800 și 2.400 de metri altitudine să zicem că am avea un sezon turistic hibernal scurt, dar decent pentru practicarea sporturilor de iarnă. Sub 1.800 de metri este exclus ca în viitor să poți avea o stațiune de schi. Un exemplu este Pârtia Cocoș, din Bistrița, aflată pe un deal de săniuș”, explică pentru Libertatea Alexandru Tătar.

În cazul în care nu se vor lua măsuri de preîntâmpinare a efectelor produse de schimbările climatice, toate pârtiile din România care se află sub 1.800 de metri altitudine se vor închide, avertizează Alexandru Tătar. Celelalte destinații montane vor avea costuri foarte mari de funcționare, mai spune acesta.

„Procesul schimbărilor climatice este ireversibil. În momentul în care vorbim, o soluție ar fi ca orașele să reducă din poluare prin implementarea soluțiilor verzi de dezvoltare. Dar statul român se mișcă greu și, din păcate, în funcție de alte interese politice”, spune doctorandul.

„În Europa nu se mai construiesc pârtii noi”

Acestea nu sunt niște scenarii ale viitorului, pe care contemporanii le contemplă doar teoretic. Schimbările climatice afectează și stațiuni din alte state europene și americane, unde au început să se ia unele măsuri. 

„În vestul Europei nu se mai construiesc pârtii noi de schi, ci se fac investiții în cele care există deja. Astfel, randamentul stațiunilor este mai mare. La noi, în România, este invers, din păcate”, explică Alexandru Tătar.

Alte soluții propuse de specialiști vin cu alternative pentru schiat și sporturile de iarnă care necesită un strat gros de zăpadă. De pildă, sunt încurajate drumețiile în natură, crearea de centre de wellness și turismul eno-culinar.  

Cum se uită agențiile de turism la schimbările climatice

Contactat de Libertatea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Dumitru Luca, admite că schimbările climatice reprezintă o amenințare reală pentru turismul de iarnă, dar recunoaște că la nivelul asociației pe care o conduce nu a fost un subiect pe agenda priorităților. 

Acesta spune că, momentan, marele pericol este dat de restricțiile impuse de pandemie. „Iarna trecută a fost un turism de subzistență. E adevărat că nici vremea nu ne-a ajutat, dar și condițiile de călătorie restrictive au dus la închiderea multor spații de cazare. Iar acum e foarte devreme să tragem concluzii. Încă n-am văzut multe zile de iarnă autentică.”

Luca mai spune că, deși ANAT nu s-a gândit la măsuri și soluții pentru problemele cauzate de schimbările climatice, unii operatori turistici, în lipsa zăpezii, încearcă să atragă turiști prin servicii conexe, cum ar fi piscinele interioare. 

Cât câștigă România din turism 

O analiză a Ziarului Financiar din ianuarie 2021 arată că turismul de iarnă ar fi avut o creștere de până la 30% față de sezonul anterior, pentru că românii ar fi rămas la schi în țară, condiționați fiind de restricțiile aduse de pandemie. 

Datele referitoare la contribuţia directă a sectorului de turism şi călătorii la PIB, conform Contului Satelit de Turism (CST) în România, sugerează că indicatorul a ajuns la valoarea de 23,9 miliarde, reprezentând 2,8% din PIB în anul 2017. Același document arată că sectorul turistic a oferit în mod direct 373.074 de locuri de muncă. 

În ce privește suma pe care România o câștigă din turismul de iarnă, șeful ANAT spune că nu deține astfel de date. „Cifrele astea ar trebui să le aibă Institutul Național de Statistică, dar și dacă le-ar avea, mă îndoiesc de autenticitatea lor, pentru că știm cu toții cum se desfășoară turismul intern și că o bună parte nu e înregistrat sau nu e fiscalizat.”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro