ComenteazăCuprins:
Ploile torențiale și vânturile puternice aduse de uraganul Helene au devenit cu aproximativ 10% mai intense din cauza schimbărilor climatice, potrivit unui studiu publicat, miercuri, de grupul World Weather Attribution (WWA).
Deși o creștere de 10 procente „ar putea părea relativ mică, aceasta duce, într-adevăr, la o mare schimbare în ceea ce privește impactul și pagubele”, a declarat climatologul Friederike Otto, care conduce organizația de cercetare.
Studiul a constatat, de asemenea, că și combustibilii fosili – principala cauză a schimbărilor climatice – au făcut ca uragane precum Helene să aibă o probabilitate de 2,5 ori mai mare de a se produce.
Cu alte cuvinte, furtunile de amploarea uraganului Helene erau anticipate anterior o dată la 130 de ani, acum probabilitatea de a se produce este, în medie, o dată la 53 de ani.
„Vom asista la alte fenomene de acest tip”
Pentru a studia uraganul Helene, oamenii de ştiinţă s-au concentrat pe trei aspecte distincte: precipitaţiile, vânturile şi temperatura apei din Golful Mexic – un factor esenţial în formarea sa.
„Toate aspectele acestui eveniment au fost amplificate de schimbările climatice în grade diferite”, a declarat într-o conferinţă de presă Ben Clarke, coautor al studiului şi cercetător la Imperial College din Londra.
„Şi vom asista la alte fenomene de acest tip pe măsură ce planeta continuă să se încălzească”, a adăugat el.
Studiul este făcut public în contextul în care statul american Florida se pregăteşte pentru sosirea unui nou uragan major, Milton, aşteptat miercuri, la doar zece zile după ce a fost lovit de uraganul Helene.
Vânturile, cu 11% mai puternice
Helene a atins uscatul pe 26 septembrie în nord-vestul Floridei, cu vânturi de 225 km/h. Uraganul s-a deplasat apoi spre nord, declanşând ploi torenţiale în mai multe state, în special în Carolina de Nord, unde a provocat cele mai multe victime.
Autorii studiului au subliniat acest risc tot mai mare, dincolo de zonele de coastă.
Helene „a fost atât de puternic” încât pierderea acestei energii a necesitat timp, dar uraganul „se deplasa rapid (…) astfel încât a putut să pătrundă rapid în interiorul continentului”, a explicat Bernadette Woods Placky, meteorolog la ONG-ul Climate Central.
WWA evaluează regulat legătura dintre evenimentele meteorologice extreme din întreaga lume şi dereglările climatice. Studiul de faţă a fost realizat de oameni de ştiinţă din Statele Unite, Regatul Unit, Suedia şi Ţările de Jos.
Aceştia s-au bazat pe trei metode pentru a studia cele trei aspecte alese.
Pentru precipitaţii, ei au folosit o abordare bazată atât pe observaţii, cât şi pe modele climatice, diferenţiind două regiuni: munţii Apalaşi din interiorul continentului şi zonele de coastă, în special din Florida.
În ambele cazuri, conform studiului, precipitaţiile s-au amplificat cu 10% din cauza încălzirii climatice, care crescuse deja cu 1,3 grade Celsius faţă de era preindustrială.
În ceea ce priveşte vânturile, deosebit de dificil de studiat pentru evenimente atât de scurte, abordarea aleasă utilizează date privind uraganele începând de la 1900.
Rezultatul: vânturile uraganului Helene au fost cu 11% mai puternice – adică cu 21 km/h – din cauza schimbărilor climatice, concluzionează studiul.
Temperatura apei furnizează energie suplimentară
În cele din urmă, cercetătorii au analizat temperatura apei din Golful Mexic, unde s-a format Helene, care era cu circa două grade Celsius peste normal.
Această temperatură-record a devenit de 200 până la 500 de ori mai probabilă din cauza schimbărilor climatice, susţin oamenii de ştiinţă.
Or, oceanele mai calde eliberează mai mulţi vapori de apă, ceea ce furnizează energie suplimentară furtunilor.
„Dacă oamenii continuă să ardă combustibili fosili, Statele Unite se vor confrunta cu uragane şi mai distrugătoare”, a avertizat Ben Clarke.
Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.