Pe o piață a muncii emergentă și tot mai dinamică, 1 din 5 tineri europeni nu reușește să atingă un nivel minim de competențe digitale. La acest capitol, România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană, scrie Antonia Pup în Școala 9.

Comisia Europeană pregătește o serie de măsuri:

  • Va actualiza Cadrul european al competențelor digitale pentru a include competențele în domeniul IA (inteligenței artificiale) și al datelor și va sprijini dezvoltarea resurselor pedagogice în domeniul IA pentru școli, organismele de educație și formare profesională (EFP) și alți furnizori de formare.
  • Va crea un certificat european de competențe digitale (EDSC), care să fie recunoscut și acceptat de autoritățile naționale, angajatori și alte sectoare în întreaga Europă.
  • Va încuraja o participare mai largă la studiul internațional privind competențele în domeniul IT (ICILS), care reunește datele transnaționale cu privire la competențele digitale ale cursanților. În plus, va introduce un obiectiv UE privind competențele digitale pentru elevi, pentru a reduce, până în 2030, la sub 15% numărul de elevi în vârstă de 13-14 ani care obțin rezultate insuficiente în domeniul competențelor de IT.
  • Va viza dezvoltarea de competențe digitale avansate prin măsuri precum extinderea programului Digital Opportunity traineeships la cursanții și beneficiarii din domeniul educației și formării profesionale și va oferi oportunități de dezvoltare profesională pentru profesori, formatori și alte categorii de personal educațional.

Buget dublu pentru programul Erasmus+

De asemenea, Comisia a aprobat, în această lună, planul de lucru anual (primul din acest ciclu) pentru cel mai de succes program pentru tinerii europeni, Erasmus+,programul UE pentru educație, formare, tineret și sport.

Programul are astăzi un buget de 26,2 miliarde de euro, în comparație cu 14,7 miliarde de euro, cât însuma programul pentru exercițiul precedent. Elementul de noutate îl reprezintă sprijinirea mobilităților digitale și verzi (schimburi de studenți, participarea online la cursurile altor universități, n.red.).

O astfel de mobilitate digitală este organizată de consorțiul UNITA, din care face parte și Universitatea de Vest din Timișoara: timp de un semestru, studenții pot participa la cursuri și seminare online ale unei universități internaționale, iar activitățile prin care studenții puteau cunoaște cultura și civilizația țării respective erau, de asemenea, organizate folosind mijloace interactive, digitale.

Tot în luna martie a acestui an, marcând un an de la debutul crizei educaționale românești, eurodeputatul român Victor Negrescu a prezentat raportul pe care l-a inițiat în vederea conturării politicii în domeniul educației digitale. Acest raport a fost adoptat cu o largă majoritate în Parlamentul European, fiind prima politică educațională privind învățământul digital care conține o serie de prevederi privind dimensiunea pedagogică a procesului de tranziție.

Din adoptarea acestui raport reținem că există o majoritate la nivel european care apreciază procesul de digitalizare a educației ca fiind ireversibil, așadar este important ca statele membre să își asume proiecte de țară pentru ca digitalizarea să rămână, chiar dacă pandemia va trece.

Raportul referitor la conturarea politicii în domeniul educației digitale, adoptat în Parlamentul European propune, printre altele: creșterea numărului de studenți și de absolvenți în domeniul tehnologiei informației, un studiu specific privind educația parentală digitală, o programă de învățământ adaptată vârstei, introducerea unei Garanții europene pentru copii, pentru a combate sărăcia în rândul copiilor.

Continuarea o puteți citi pe Școala 9.

 
 

Urmărește-ne pe Google News