Comentează„De când a preluat mandatul de ministru al educației, nu l-am auzit pe Sorin Mihai Cîmpeanu vorbind nici măcar o dată despre strategia de digitalizare a învățământului românesc – SMART.Edu, care i-a fost lăsată moștenire de către Monica Anisie, acum președinte al Comisiei de învățământ, tineret și sport din Senat”, scrie Antonia Pup într-un editorial publicat de publicația Școala 9 BRD, o platformă publicistică având ca temă educația, fondată și finanțată de BRD, dar scrisă de jurnaliști independenți.
„Strategia, un document-mamut de 97 de pagini, la care au contribuit zeci de reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic și cel de business, al cărei proces de elaborare s-a suprapus perfect peste campania electorală pentru parlamentare, își încheie procesul de consultare publică pe 15 februarie 2021, sub un alt ministru.
Ministru care, de fiecare dată când apare la televizor, ne vorbește despre problemele cronice, problemele urgente, problemele curente, organizându-și discursul în funcție de priorități – între acestea, continuarea procesului de digitalizare echitabilă a educației pare a fi o non-prioritate”, arată Antonia Pup.
„Mergem cu sistemul sărăcit și inert, la fel ca până acum”
„Într-o logică superficială, pot înțelege de unde această tensiune socială în jurul calibrării procesului de e-learning (părinți săturați de Zoomuri, profesori care, în afară de câteva webinarii de informare, nu au fost sprijiniți cu nimic concret din partea ministerului, elevi care vor să-și revadă colegii, să reintre în normalitate).
Dar viziunea instituției guvernamentale care decide viitorul elevilor din România trebuie să transcendă logica superficială și sensibilitățile de moment.
Planurile-cadru pentru învățământul liceal se află, de asemenea, în dezbatere publică. Vorbim de două documente importante care merg în direcții diametral opuse:
- pe de o parte, avem aceleași tabele statice cu numere care nu ne exprimă nimic (tabele care ar fi trebuit însoțite de o discuție onestă asupra finalităților din educație, decizie politică)
- pe de altă parte, avem un document amplu cu un orizont de acțiune ambițios, în care școala este văzută drept un cluster pentru furnizarea serviciilor educaționale prin tehnologie modernă.
Singura asemănare între cele două documente este că nu avem finanțare nici la unul, nici la altul”, concluzionează activista.
Cu 2,5% din PIB pentru Educație, minim minimorum solicitat de ministrul Cîmpeanu, poți să răsufli ușurat la gândul că decizia privind alegerea unei reforme nu mai are obiect: nu alegem nici o reformă, mergem cu sistemul sărăcit și inert, la fel ca până acum.
Antonia Pup:
Mai multe despre ce direcții de acțiune propune strategia de digitalizare SMART.Edu, dar și ce decizii sunt așteptate din partea ministrului educației, pe Școala 9.