Absolvenții liceelor din întreaga țară au susținut în această săptămână Bacalaureatul, cunoscut popular sub denumirea de „examen al maturității”. Săptămâna de foc presupune cel puțin trei probe scrise (limba și literatura română, limba maternă, istorie sau matematică și o probă la alegere). La fel ca anul trecut, probele de competențe (digitale, de comunicare în limba română și într-o limbă străină) au fost echivalate, în urma unei decizii a ministrului educației, fără prea multe explicații.
Moment emoționant în viața fiecărui adolescent, Bacalaureatul marchează trecerea celor 12 ani de învățământ formal, momentul în care fiecare dintre noi poate trage linie și își poate evalua parcursul educațional până în acel punct.
Considerat de unele voci din educație depășit, din cauza mult hulitei programe școlare, Bacalaureatul rămâne, ca în țări europene precum Franța certificarea absolvirii liceului, respectiv a achiziției de competențe specifice la finalul ciclului de învățământ secundar.
Săptămâna aceasta, marcăm zece ani de la primul Bacalaureat supravegheat audio și video, o decizie controversată la momentul respectiv, criticată de opoziție, dar asumată de Daniel Funeriu, atunci ministrul educației.
O scurtă istorie a Bacalaureatului
Pe 17 martie 1801, Napoleon Bonaparte semnează decretul prin care se înființează instituția examenului de Bacalaureat, fiind încetățenită, astfel, o bază a învățământului modern în Franța și în întreaga Europă Occidentală.
În România, examenul de Bacalaureat este instituit în 1925, corespondent unei perioade tumultuoase în istoria noastră națională: epoca interbelică. Decizia era asumată de ministrul instrucțiunii publice de atunci, Constantin Angelescu. Examenul se susținea, la fel ca acum, la finalul învățământului secundar (liceului – n.r.), certificând obținerea competențelor acestuia.
Ținând cont de gradul general de dificultate al probelor, dar și de gradul de exigență impus în învățământul secundar, examenul a fost botezat, popular, ,,examenul maturității”, denumire și astăzi de actualitate.
Intervenții ale DNA în toiul examenelor, o realitate în 2010
Acuzații de fraudă, de luare de mită pentru promovarea examenului, profesori acuzați și uși păzite de mascați în toiul probelor, așa a arătat examenul de Bacalaureat în 2010, relatează presa vremii. Profesorii au ajuns să catalogheze examenul maturității drept ,,concurs național de copiat”. Un caz celebru din sesiunea respectivă este cel din Bacău: 251 de elevi ai Liceului Alexandru Vlahuță din Podul Turcului au fost audiați în școală timp de patru ore de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), după ce unul dintre pedagogi ar fi primit mită 2.000 de lei ca să ajute un elev să copieze.
În Galați, în același an, 17 persoane, între care trei profesori membri în comisiile de evaluare, un avocat, doi supraveghetori și 10 elevi au fost trimiși în judecată de procurorii anticorupție pentru că s-au implicat în fraudarea examenului. Directoarea unui liceu particular din oraș, „Dimitrie Cantemir”, a fost trimisă în judecată.
Conform rechizitoriului întocmit de procurori, directoarea a pretins de la 28 de candidați 166.000 de lei, promițându-le că va interveni pe lângă profesorii din comisie pentru a gira promovarea ilegală a probelor scrise.
O formă mascată de mită era și instituția protocolului. Elevii adunau câte 50, 100 de lei pentru ,,un fursec și o apă plată”, valoarea totală a micului festin ajungând să reprezinte între 5.000 și 20.000 de lei.
Dincolo de pretinsa ospitalitate față de profesorii musafiri, practica încuraja copiatul, contribuind la crearea unui climat mai potrivit unui festin pentru fraudă, decât al unui examen național.
Bac 2011: Elevii au aflat cu doar o lună înainte că vor fi supravegheați video în timpul probelor
În august 2010, ministrul educației Daniel Funeriu aproba „Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de Bacalaureat 2011”. Actul normativ includea prevederi menite să înăsprească condițiile în care se desfășura Bacalaureatul, pentru prevenirea fraudei. Cea mai explicită măsură era dotarea cu camere de supraveghere.
Pe 27 iunie, a început prima probă a Bacalaureatului în care, pentru prima oară, elevii au fost supravegheați audio-video, iar la începutul lunii iulie 2011, rezultatele au fost afișate. Procentul de promovare la nivel național a fost de 44,47%, cu 23% mai puțin decât în 2010.
Emilia Șercan: ,,Sistemul de învățământ este un elev repetent”
Am vrut să aflăm cum s-a văzut introducerea acestei măsuri prin ochii celei care continuă și astăzi să lupte împotriva imposturii academice, jurnalista și profesoara Emilia Șercan. Pentru idealul de a trăi într-un mediu academic curat, într-o societate cu doctorate obținute pe merit și un sistem de cercetare fundamentat pe repere morale, a primit inclusiv amenințări cu moartea, pe lângă linșajul mediatic al plagiatorilor pe care îi descoperea. Într-un exercițiu de conturare a unui arc peste timp: România Educată – România Plagiată, Emilia Șercan mi-a spus:
,,Întotdeauna m-am întrebat cât de mult a contat introducerea camerelor de supraveghere la Bacalaureat pentru elevi și cât a contat pentru profesorii supraveghetori. Acum zece ani, discuțiile erau mai degrabă în jurul ideii că profesorii supraveghetori, care activau în școlile unde se ținea examenul de Bacalaureat și îi supravegheau pe elevii pe care i-au avut la clasă, nu împiedicau tentativele de copiere sau colaborarea directă între elevi. Mai mult, unii chiar îi ajutau să rezolve diverse subiecte.
La acel moment s-a pus în discuție și chestiunea ratei de promovabilitate la Bacalaureat, care reprezenta un indicator pentru ceea ce numim «liceu bun», acesta fiind unul dintre motivele pentru care profesorii închideau ochii în timpul desfășurării examenelor.
Cu tot respectul pentru toate cadrele didactice, cred că unul dintre marile minusuri ale sistemului de învățământ la capitolul integritate sunt profesorii.
Emilia Șercan:
Cineva spunea într-un text, recent, că integritatea sau moralitatea începe de la propria persoană. În învățământ, integritatea începe de la profesor. Contează nu numai cunoștințele pe care un dascăl le transmite elevului său, contează la fel de mult principiile și ideea de corectitudine, de dreptate, de verticalitate.
Foarte mult s-a vorbit în ultimii ani despre elevii, studenții sau doctoranzii care fie au copiat sau au fraudat un examen în diverse moduri, fie au plagiat în tezele de doctorat. De fiecare dată au fost arătați cu degetul elevii, studenții sau doctoranzii și mai puțin profesorii care au tolerat sau încurajat frauda școlară sau universitară. Evident că este greu de eradicat tot ceea înseamnă problema fraudei, pentru că există și metode sofisticate de înșelăciune, însă cea mai mare parte a soluției este la profesori”.
Am provocat-o pe Emilia Șercan să-mi răspundă la întrebarea: să spunem că sistemul de învățământ este un elev care, după zece ani de pregătire, dă Bacul la disciplina integritate și etică academică. Poate reuși sistemul să ia Bacul la această materie cu notă de trecere?
,,Sistemul de învățământ nu numai că nu ar putea trece Bacalaureatul la disciplina integritate și etică academică, ci chiar aș spune că sistemul de învățământ este un elev repetent care nu vrea să învețe ca să-și remedieze lipsurile pentru a trece clasa. Mai mult, profesorul care ar trebui să facă pregătire cu acest elev repetent – profesor personificat în clasa politică – este cel care îi pune piedici astfel încât elevul să fie mereu repetent”.
Articolul integral, pe Școala 9.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro