• Conform unui dosar de presă deschis în 2019 de Libertatea, cel puțin 8 copii au murit în fosele septice și alți cinci s-au rănit grav, majoritatea foselor fiind ale acestor școli fără condiții.

20% din unitățile de învățământ nu dețin autorizație sanitară de funcționare pentru că nu îndeplinesc criteriile prevăzute în Normele de igienă privind unitățile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. 

Ministerul Sănătăţii vrea să modifice aceste norme, printr-un nou ordin.

Acum, una din cinci şcoli sau grădiniţe funcţionează fără autorizaţie sanitară, se arată într-un referat întocmit de Direcţia Generală de Asistenţă Medicală şi Sănătate Publică din Ministerul Sănăţii. Principale motive sunt:

  • lipsa alimentării cu apă potabilă, lipsă canalizării, grupuri sanitare neconforme/dotate necorespunzător sau amplasate în exteriorul construcțiilor de învățământ;
  • spaţiu insuficient în sălile de grupă/clasă pentru numărul copiilor/elevilor;
  • clădiri în stare avansată de degradare;
  • iluminat natural sau artificial deficitar;
  • sisteme de încălzire improprii (sobe/godine);
  • lipsa unui medic angajat la cabinetul școlar.

În loc să modernizeze școlile, scad standardele

Autorităţile vor să reducă numărul unităţilor de învăţământ care nu au autorizaţie sanitară, dar nu prin rezolvarea problemelor şi prin introducerea sistemelor de canalizare, ci prin scăderea standardelor în baza cărora se eliberează aceste autorizaţii.

Școala din cătunul Țâmpoceni județul Suceava

Practic, modificare normelor înseamnă acceptarea unor condiții mai proaste, inclusiv în ceea ce privește spălatul de mîini, procesul definit chiar de Ministerul Sănătății drept vital în lupta împotriva COVID-19.

Acum, autorizația sanitară de funcționare se obține conform Normelor de igienă aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1955/18.10.1995.

Noile norme prevăd că „racordarea la reţeaua de apă potabilă şi canalizare în unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor este obligatorie”. Dar şi că, „în lipsa unor sisteme publice de alimentare cu apă, unităţile sunt obligate să asigure aprovizionarea cu apă prin sisteme proprii, de tip puţ cu hidrofor a cărei potabilitate este verificată, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, prin analize chimice şi bacteriologice, cu respectarea normelor legale”.

În cazul în care nu se va putea asigura alimentarea cu apă potabilă în regim permanent sau sursa de apă nu e corespunzătoare, se acceptă „pentru o perioadă de maxim 90 de zile, utilizarea de recipiente-dozatoare de apă potabilă, prevăzute cu pahare de unică folosinţă”. 

Iar pentru spălarea mâinilor, pot fi utilizate spălătoare provizorii, formate din bazin cu robinet (cu o capacitate de 5-10 litri) și chiuvetă cu scurgere la fosă vidanjabilă.

Fosele au fost ”asigurate” din pix

Noul ordin permite ca, în lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, să se apeleze la instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea reziduurilor fecaloid-menajere şi a apelor uzate, dar şi la fose septice vidanjabile, „care se execută şi se exploatează astfel încât să prevină accidentarea copiilor”.

Fosă septică la o Scoală din județul Ialomița. Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Fosele septice trebuie menţinute în permanentă stare de funcţionare şi igienizare, evitându-se depăşirea capacităţii.

Fragment din noul Ordin:

Fosele septice sunt una dintre principalele cauze ale accidentelor mortale în mediul unde învața sau se joacă copii. Zeci de copii alunecă, cad sau mor în ele, așa cum arată numeroasele cazuri documentate de presă. 

Autoritățile locale și cele ale Ministerului Educației aruncă, în multe dintre aceste situații tragice, vina una pe cealaltă.

Unde nu se poate cu centrală termică, e permisă şi soba

Normele de acum interzic utilizarea pentru încălzire a sobelor metalice, precum şi folosirea cărbunilor în creşe, grădiniţe şi case de copii preşcolari.

Scoală în județul Ialomița încălzită cu sobe. Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Noul ordin interzice, „în toate unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor şi tinerilor”, utilizarea nu doar a sobelor metalice, ci şi a „sobelor de teracotă şi folosirea cărbunilor”, „pentru evitarea unor accidente prin intoxicare cu fum/monoxid de carbon”.

Dar adaugă, patru rânduri mai jos că, „prin excepție” de la această regulă, în unitățile de ocrotire unde „montarea centralei termice nu este posibilă, pentru evitarea accidentelor prin arsuri, în dreptul ușilor sobelor, se montează paravane protectoare din materiale ignifuge, iar supravegherea acestora se face de către personal cu atribuții specifice”.

Se reduc spațiile necesare pentru activitățile în aer liber

Una dintre regulile în vigoare acum e ca terenul aferent unităţilor să permită desfăşurarea în aer liber a activităţilor copiilor şi tinerilor. 

Astfel, fiecărui copil preşcolar trebuie să îi fie asigurat un spaţiu de minimum 20 metri pătraţi, pentru a se putea mişca în voie. Pentru un elev, e prevăzută o suprafaţă de cel puţin 10 metri pătraţi.

Normele propuse de Ministerul Sănătăţii restrâng aceste arii şi-i înghesuie pe copii: cu toţii, indiferent de vârstă, trebuie să se mulţumească cu un spaţiu de minimum 5 metri pătraţi (cât mărimea unui balcon dintr-un bloc comunist).

Conform noilor norme, locul destinat pentru desfăşurarea în aer liber a activităţilor recreative și sportive trebuie să fie „la distanța legală (10 m) de fosele septice sau alte pericole potențiale pentru sănătatea și securitatea copiilor și tinerilor.”

Spaţiul alocat unui copil este redus şi în dormitoarele din creşe. Acum trebuie asigurat un volum de aer de minimum 8 mc pentru un copil, dar noile norme prevăd 6 mc.

Ce alte reguli mai prevede noul ordin:

  • Încăperile destinate copiilor şi tinerilor se ventilează în pauzele din timpul programelor de activitate prin deschiderea ferestrelor, iar „în aceste perioade copiii şi tinerii părăsesc obligatoriu încăperea”.
  • În creşe/grădiniţe se interzic jucăriile din material textil. Jucăriile se spală și se dezinfectează periodic, cel puțin 1 dată/lună în cursul anului școlar, după fiecare vacanță școlară sau ori de câte ori este nevoie.
  • Nu este permisă introducerea în unitatea de învățământ a altor alimente în afara celor achiziționate de aceasta.
  • Antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din învățământul primar (clasa pregătitoare și clasele I – IV) și elevii din clasele a VIII-a și a XII-a au activitate educativă/cursuri numai dimineaţa.
  • Greutatea conţinutului ghiozdanului, la toate ciclurile de învățământ, nu trebuie să depăşească 10% din greutatea copilului.
  • Tezele şi lucrările de control planificate nu se stabilesc în prima şi în ultima zi din săptămâna şcolară şi nici în două zile şcolare consecutive.
  • Pentru învăţământul postliceal şi universitar sunt acceptate şi 7 ore de predare pe zi (acum, numărul maxim este 6).

 
 

Urmărește-ne pe Google News