ComenteazăCurtea Școlii 176 ”Sfinţii Constantin şi Elena” e plină de moloz. În curtea de lângă Bulevardul Timișoara, doar pereţii exteriori şi acoperişurile au mai rămas în picioare, în timp ce sălile de curs au fost complet dezafectate, urmând să fie înlocuite tencuiala exterioară, ferestrele, uşile, podelele, reţelele electrice, sistemele de încălzire, grupurile sanitare şi mobilierul.
Aceeași situație se regăsește în cinci școli din estul Bucureștiului.
Mii de elevi din cinci şcoli ale sectorului 6 din Bucureşti nu vor putea intra, luni, în sălile obişnuite de curs, deşi, conform deciziei Ministerului Educaţiei, unităţile de învăţământ din Capitală se încadrează în scenariul galben mixt care implică prezenţa fizică la ore.
Scenariul galben e definit ca accesul fizic prin rotaţie, timp de două săptămâni, a jumătate dintre elevii unei clase, în timp ce jumătatea cealaltă va asista on-line, de acasă, la procesul de predare.
Cum s-a ajuns aici?
Lucrările la toate cele cinci unităţi de învăţământ au început abia la sfârşitul lunii iulie, deşi, din martie, copiii şi profesorii nu au mai intrat în şcoli, din cauza pandemiei, iar contractul a fost atribuit firmei executante, abonate de ani de zile la contracte din bani publici, încă din toamna anului trecut.
Profesori, părinţi şi copii au aflat abia de o săptămână că în curţile şcolilor vor fi instalate containere modulare, cu suprafeţe mai reduse decât sălile de clasă şi, oricum, insuficiente ca număr.
Elevii vor trebui să înveţe în două sau chiar trei schimburi, în praf şi zgomot de şantier.
Proiectul demarat de Primăria Sectorului 6 se derulează încă din 2018, este finanţat printr-un grant al Comisiei Europene, în valoare totală de peste 40 de milioane de euro (aproximativ 219.000.000 de lei).
Dosarul implică reabilitarea termică şi energetică a douăsprezece unităţi de învăţământ din sectorul 6 al Capitalei, în total, dar şi construirea a trei grădiniţe noi şi cinci after-school-uri, explică şeful Direcţiei de Investiţii din Primăria Sector 6, Iulian Gheorghe.
„Este vorba de clădiri care vor funcţiona pe aşa-numitul principiu NZEB (Nearly Zero Energy Buildings – consum de energie aproape de zero), principiu care, în baza unei directive europene a cărei implementare s-a tot amânat în România, va trebui aplicat, în viitor, tutoror clădirilor publice”
Iulian Gheorghe, Primăria Sectorului 6:
De ce atât de târziu?
”Clădirile vor trebui să consume foarte puţină energie, care să fie obţinută din surse regenerabile, precum panourile fotovoltaice. Astfel de lucrări se execută şi la aceste cinci şcoli, primele care au intrat în acest proces de modernizare energetică. Pe lângă banii europeni, au fost alocate fonduri şi din bugetul local pentru a dota aceste şcoli cu mobilier nou, table inteligente şi videoproiectoare.”
Directorii de şcoli și profesorii se întreabă, sub anonimat, ”depindem de administrația locală”, de ce primăria a început aşa de târziu lucrări de o asemenea anvergură?
Primarul Mutu dă vina pe Comisia Europeană
„Am vrut ca aceste lucrări să înceapă cât mai repede, dar, din păcate, pentru că este vorba despre o investiţie extrem de complexă finanţată de Comisia Europeană, care se referă la clădiri cu un consum energetic convenţional cât mai scăzut, a fost nevoie de angajarea unui specialist pe care noi, în România, nu-l aveam. Şi atunci, Comisia Europeană ne-a trimis un asemenea specialist”, susține primarul PSD al sectorului 6, Gabriel Mutu.
”Ăsta este motivul pentru care contractul a fost semnat puţin mai târziu şi nu puteam risca pierderea acestor finanţări, având în vedere importanţa proiectului pentru sector şi pentru Bucureşti. Noi am luat în calcul o modernizare pentru următorii douăzeci de ani şi cred că putem susţine acest efort cu toţii, având în vedere beneficiile pe care le vom obţine”, le-a spus, acum câteva zile, la o întâlnire virtuală pe Zoom, primarul PSD al Sectorului 6, Gabriel Mutu, părinţilor de la Şcoala 176 „Sfinţii Constantin şi Elena”.
Întrebat, concret, din ce ţară a venit specialistul respectiv, trimis de Comisia Europeană, a răspuns că este vorba, de fapt, de o companie românească, BuildGreen, specializată în proiectarea, certificarea şi supervizarea „clădirilor verzi”, care activează în România din 2010!
”La începutul lunii noiembrie, copiii vor reintra sută la sută în clase”
„Până la sfârşitul lui septembrie parterul va fi gata, iar la începutul lunii noiembrie, copiii vor reintra sută la sută în clase. În clasele din incinta şcolii. Până atunci, primăria a achiziţionat containere modulare în care vă asigur că elevii vor avea tot confortul, ele vor arăta impecabil. Faptul că cel mult două luni de zile vom funcţiona în aceste containere nu cred că reprezintă un efort foarte mare pe care trebuie să-l facem”, le-a mai promis Gabriel Mutu părinţilor.
Școala 176, fără sală de sport dintotdeauna
La ora la care publicăm acest articol, containerele modulare promise de primărie nu erau, însă, nici pe jumătate montate. La Şcoala 176 „Sfinţii Constantin şi Elena”, spre exemplu, echipa care lucra la ele era formată din doi muncitori care ne-au spus că este imposibil ca toate cele zece clase modulare, câte a promis primarul, să fie instalate complet, astfel încât elevii să poată intra în ele.
Între timp, câţiva profesori păzesc în curte, cu rândul, mobilierul scos de-a valma din clase, peste care a plouat şi a bătut vântul de la începutul lui august.
„Nu ştiu ce vom mai putea folosi din aceste obiecte care au stat afară săptămâni întregi. Şcoala noastră era dotată cu mobilier nou. Primăria ne-a cerut, peste noapte, să scoatem tot din şcoală pentru a începe şantierul. Am fost nevoiţi să aruncăm pur şi simplu la gunoi materiale didactice şi alte obiecte pe care nu am avut unde să le depozităm de pe o zi pe alta, pentru că nu am fost anunţaţi din timp”, ne-a mărturisit o profesoară de la Școala 176.
Şcoala 176 este şi una dintre unităţile de învăţământ care funcţionează, de zeci de ani, fără o sală de sport. Când este vreme bună, copiii sunt scoşi afară pentru a se mişca, iar iarna se bat pe o singură clasă mai mare, care a fost improvizată ca sală de sport.
De multe ori, când nu pot ieşi afară din cauza vremii, elevii din clasele mai mici rămân în sălile de curs la orele de sport şi fac alte activităţi statice. Conducerea unităţii şcolare a făcut nenumărate demersuri pentru ca primăria să amenajeze o sală de sport, dar până acum s-a ales doar cu promisiuni.
Ministrul educaţiei, Monica Anisie: „Nu cunosc această situaţie şi nu mă pot pronunţa pe lucruri pe care nu le cunosc”
Libertatea a discutat cu ministrul educaţiei despre situaţia în care se află, astăzi, cele cinci şcoli din sectorul 6, ale căror mii de elevi nu vor avea unde să înveţe, deşi, din punct de vedere epidemiologic, la aceste şcoli ar putea fi aplicat scenariul mixt.
Vădit iritată de întrebările noastre, Monica Anisie ne-a răspuns: „Nu cunosc această situaţie şi, culmea, eu am fost şi am vorbit în această dimineaţă (joi, 10 septembrie n.n.) cu Inspectoratul Şcolar Bucureşti şi nimeni nu mi-a spus nimic în acest sens”
ISMB să vă dea un punct de vedere pe această temă. Eu, personal, nu mă pot pronunţa pe nişte lucruri pe care nu le cunosc. Vă întreb şi eu pe dumneavoastră: vi se pare normal să vă întreb despre lucruri pe care nu le cunoaşteţi?! Dumneavoastră vă puteţi da cu părerea? Clădirile şcolilor aparţin primăriilor!
Monica Anisie, ministrul educației:
Școlile respective pot lua decizii punctuale, indiferent de situaţia epidemiologică, ţinând cont de starea fizică a clădirilor, l-am mai întrebat pe demnitar.
„Bineînţeles! Şi dacă directorii respectivi s-ar uita în regulament, ar vedea că pot lua decizia cea mai potrivită”, a încheiat ministrul educaţiei.
Probleme în relația dintre inspectorate și școli
Despre relația dintre inspectoratele școlare și școli, purtătorul de cuvânt al instituţiei, Roxana Cercel, ne-a declarat că situaţia fiecărei unităţi de învăţământ este analizată şi se vor lua decizii punctuale care vor fi comunicate directorilor:
„Toate unităţile şcolare au trimis scenariile întemeiate pe situaţia lor locală la inspectorat. Aceste scenarii sunt analizate de Direcţia de Sănătate Publică şi ISMB şi, în funcţie de situaţiile pe care le au, se vor lua nişte hotărâri. În cursul zilei de joi, 10 septembrie, toate aceste şcoli vor primi hotărâri din partea ISMB, DSP şi Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă, în funcţie de situaţia locală pe care o au, indiferent de starea epidemiologică. Fiecare şcoală şi-a întemeiat situaţia în funcţie de infrastructura pe care o are la momentul acesta.”