Scriitorul Valerică Stănescu, renegat că nu a vrut să-şi ia nevastă din şatră

Una dintre cărţi a luat premiul I la Roma

Excomunicarea din rândul clanului de romi este un lucru foarte rar şi înseamnă că persoana respectivă nu numai că este dată afară din comunitate, dar este eliminată, oricât ar părea de ciudat, chiar şi din etnia romă.
Asta însemană că protecţia neamului, care este foarte puternică la ei, dispare odată cu excomunicarea. Şatra nomadă, comunitatea romă în general, pare haotică privită din exterior, dar are reguli stricte şi este exclusivistă în interior.
Membrii ei sunt, de fapt, foarte uniţi. Stănescu nu le-a purtat ranchiună pentru ceea ce i-au făcut, dimpotrivă, a început să scrie cărţi despre romi, despre viaţa şi tradiţiile lor. Şi a scris atât de bine, încât, după debutul editorial din 2004, a primit două premii internaţionale de literatură a romilor, la Roma.
Cel mai bine primit a fost volumul “Cu moartea în ochi”, pentru care a primit premiul întâi şi în care descrie calvarul din Transnistria.

Vrea să publice şi volume de poezie

Stănescu intenţionează să mai publice cărti. “Cine sunt? Un om de 71 de ani care a scris cu drag despre neamul său. Am fost şi sunt un om sărac, dar, din câte am văzut, toţi cei care au scris au fost oameni lipsiţi (în sens de nevoiaşi – n.r.). Eminescu a trăit o viaţă simplă, de om sărac. Nu am dreptul să mă plâng. O singură dorinţă aş avea: poate mă ajută cineva să public două volume de poezie…”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro