Alături de 17 alte plicuri, scrisoarea a fost găsită în vara anului trecut după ce a căzut dintr-o fantă de aerisire în timpul lucrărilor de demolare a unui perete dintr-un fost oficiu poştal de la marginea orașului Vilnius, capitala Lituaniei. Proprietarul clădirii, Jurgis Vilutis, a refuzat să arunce scrisorile și a contactat poșta, care a început să-i caute pe destinari.
Potrivit lui Vilutis, scrisorile au fost redactate la sfârşitul anilor ’60 şi începutul anilor ’70 și au fost probabil ascunse de un lucrător poştal fără scrupule care le-a desfăcut căutând bani sau alte obiecte de valoare.
Lituania făcea parte la acea vreme din Uniunea Sovietică, iar expeditorii erau rude emigrante sau prieteni prin corespondenţă din regiuni precum Australia, Polonia sau Rusia.
Numele străzilor şi numerotarea acestora s-au schimbat în Vilnius, așa că lucrătorii poştali lituanieni au avut nevoie de câteva luni pentru a identifica vechile adrese şi a vorbi cu chiriaşii şi vecinii actuali în căutarea destinatarilor.
Doar cinci dintre destinatarii celor 18 scrisori au fost găsiți. În mai multe cazuri, scrisorile pierdute au fost înmânate copiilor destinatarilor decedaţi.
„Am simţit că este o datorie morală să facem asta”, a explicat Deimante Zebrauskaite, directoarea departamentului de relaţii cu clienţii din cadrul Lituania Post.
Ce scria în epistola veche de jumătate de secol
Scrisoarea din Polonia, care a fost livrată după mai bine de jumătate de secol, era adresată unei fetițe din Lituania ce avea pe atunci 12 ani.
„Am crezut că cineva îmi face o glumă”, a spus Genovefa Klonovska, după ce i-a fost înmânată epistola ce conţinea un desen cu un trandafir şi două păpuşi de hârtie.
Scrisoarea, timbrată în 1970, îi fusese trimisă de o prietenă prin corespondență, pe nume Ewa. În epistolă, aceasta se plângea că autobuzele nu mai ajungeau în satul ei, motiv pentru care era nevoită să meargă pe jos, la -23 de grade Celsius, şi cerea poze cu actori.
Trecută de 60 de ani, Genovefa Klonovska nu şi-o mai aminteşte pe Ewa. Probabil îi scrisese acesteia după ce îi găsise adresa într-un anunţ din ziar pentru prieteni prin corespondenţă, iar legătura lor a încetat după ce epistola nu a fost livrată.
„Mă bucur atât de mult că scrisoarea a fost lipsită de importanţă. Pierderea nu a avut un efect crucial. Dacă livrau o scrisoare pierdută trimisă de un pretendent către dragostea vieţii lui, iar nunta lor nu mai avea loc niciodată?”, a mai spus Klonovska.