7 comentariiRomânia trebuia să încaseze aproape 6 miliarde de euro în 2022 dacă termenele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) erau respectate de oficialii români. Cererea de plată pentru tranșa a doua din Plan a plecat spre Comisie, cu întârziere, în luna decembrie. Termenul inițial era septembrie.
Comisia Europeană a avertizat, în scrisoarea din luna ianuarie, că sunt probleme care trebuie rezolvate până la deblocarea banilor din PNRR, tranșa a doua. Informația a fost furnizată inițial de G4Media. Jaloanele la care s-a angajat România nu au fost îndeplinite.
Printre problemele semnalate de UE, pentru care oficialii români s-au angajat să schimbe legislația, se numără modificarea Codului Rutier prin înăsprirea pedepselor, instalarea de energie regenerabilă nouă după o licitație, închiderea minelor de cărbuni – decarbonizarea, noua lege privind avertizorul de integritate. În total, sunt 23 de jaloane pentru care Comisia cere explicații, informații suplimentare sau chiar documente care lipsesc.
Suma cerută de România, în decembrie, pentru tranșa a doua este de 3,2 miliarde de euro și la această sumă se referă cele 23 de jaloane.
„Când soliciți să îți aprobe 3 miliarde de euro, dar ei îți cer să le dai o copie după o lege, asta arată că nu există un dialog serios, ci în dorul lelii”, susține Cristian Ghinea, cel care a coordonat aprobarea PNRR din partea României.
Am încasat 4 miliarde și apoi, pauză
Ministrul proiectelor europene, Marcel Boloș, a admis, la Digi24, că problemele există și că nu au fost rezolvate în integralitate în cele 60 de zile de când a fost trimisă cererea de plată. Rezolvarea lor s-ar putea amâna cu încă o lună.
Reprezentanța Comisiei Europene a precizat că nu s-a amânat încasarea celei de-a doua tranșe din PNRR, ci este „în evaluare la nivelul Comisiei Europene”. Un mod diplomatic de a comunica faptul că nu s-au îndeplinit toate condițiile și jaloanele stabilite.
Până în prezent, România are aprobată din PNRR suma de 4 miliarde de euro, care a venit odată cu aprobarea Planului.
„Din acel moment, urma să mai primim câte două tranșe pe an. În medie vorbim de 2,6 – 3 miliarde de euro la fiecare jumătate de an. În 2022, conform calendarului negociat de noi trebuiau să intre două tranșe, dar a intrat una singură”, a precizat Ghinea pentru publicul Libertatea.
În documentul consultat de ziar, Comisia Europeană critică în scrisoarea trimisă la București modul în care Parlamentul a adoptat legea avertizorului de integritate. Oficialii europeni consideră că forma legii nu încurajează avertizorii de integritate, iar Comisia cere Guvernului să explice de ce a transpus în acest mod Directiva.
O altă problemă este legată de siguranța rutieră și modificarea Codului Rutier. Comisia solicită pedepse mai mari pentru încălcarea legii, noi sectoare de drum cu limită de viteză sau revizuirea regulilor de circulație. Măsurile adoptate de Guvern și Parlament nu au fost considerate satisfăcătoare de Comisia Europeană.
„România este țara din UE cu cea mai mare mortalitate în accidentele rutiere. E rușinos că trebuie să ne ceară Comisia Europeană să facem ceva. Trebuie schimbat Codul Rutier, introdus un alt sistem de sancțiuni și trebuie niște măsuri prin care Poliția să descurajeze șofatul agresiv. Domnul Bode a crezut că fușerim puțin treaba, îi fraierim pe cei de la Bruxelles. În loc să cumpere radare fixe, domnul Bode a cumpărat BMW-uri. Acest punct din scrisoarea Comisiei este penibil pentru România”, a spus fostul ministru Ghinea, pentru Libertatea.
La un alt punct, Comisia Europeană atrage atenția Guvernului că nu a prezentat vreun contract semnat pentru construirea sau modernizarea unei capacități de producție de energie electrică de cel puțin 300 MW, așa cum s-a angajat în jalonul din PNRR.
Probleme și mai grave în tranșa a treia: pensiile speciale și metroul
Reforma pensiilor speciale sau construirea unor noi linii de metrou reprezintă marile teste ale Guvernului pentru tranșa a treia din PNRR. România a ratat, până în prezent, să contracteze 50% din lucrările de metrou la București și Cluj-Napoca.
Nici proiectul de lege privind pensiile speciale nu avansează în ritmul dorit. Marcel Ciolacu le-a transmis colegilor de partid că nu va deveni premier, dacă până în iunie nu se deblochează tranșele 2 și 3 din PNRR.
Banca Mondială, care oferă consultanță în privința pensiilor, a propus mai multe variante Guvernului. Ultima soluție discutată a fost ca pensiile militarilor să fie calculate pe principiul 45% din ultimele 12 luni sau 65% din întreaga carieră. Soluția nu este pe placul militarilor și polițiștilor.
„Pensiile militarilor pot să fie aduse în linie cu contributivitatea. Ideea că dacă Ciucă a ieșit cu 18.000 de lei pensie trebuie să rămână așa nu e ok. Trebuie să aibă o pensie în concordanță cu veniturile reale pe care le-a avut”, a subliniat Cristian Ghinea.
Soluția avansată de fostul ministru al proiectelor europene este ca pensiile speciale să fie desființate pe rând, fiecare printr-o lege, nu într-un pachet. Guvernul a propus desființarea lor într-o singură lege, ceea ce ar putea duce la probleme de constituționalitate. Singurele pensii speciale care nu se pot desființa sunt cele ale magistraților, din cauza deciziilor CCR.
„Budăi și Ciolacu au mințit”
Surse din PSD susțin că Banca Mondială și Comisia Europeană nu au fost de acord ca pensiile speciale să fie desființate prin legi diferite.
„Au băgat Banca Mondială pentru a se folosi de numele său, dar au comis un abuz. Nu era o obligație să introducă Banca Mondială pe subiectul pensii. Banca Mondială era contractată inițial doar pentru reforma pensiilor, nu pentru pensiile speciale. A fost opțiunea lor de a se ruga de Banca Mondială să acopere și pensiile speciale. Banca Mondială a dat niște analize la minister, fără să își asume soluții. Banca Mondială nu e guvernul României să decidă. Budăi și Ciolacu au mințit spunând că legea e făcută de Banca Mondială, e o minciună. Legea e făcută de Budăi și Ministerul Muncii, ținând cont de analizele Băncii Mondiale”, a spus Cristian Ghinea pentru Libertatea.