Zilele trecute, ministrul Educaţiei, Valentin Popa, a cerut inspecţii inopinate în şcoli, la ore, spunând că vrea calitate după ce ”au crescut veniturile” profesorilor.

„Am subliniat că au crescut salariile, că au crescut veniturile cadrelor didactice. Acum suntem însă şi în măsură de a cere o creştere a calităţii actului educaţional. La întâlnirea cu directorii am subliniat acest aspect şi chiar m-am gândit să le spun şi soluţii pentru a ajunge să creştem calitatea prestaţiei la clasă a profesorilor. Dintre soluţii, chiar am solicitat tuturor directorilor, directorilor adjuncţi, inspectorilor, tuturor cadrelor care au atribuţii de control, să meargă la clasă inopinat, în afara inspecţiilor programate, să asiste la ore. Prezenţa oricăruia dintre ei la clasă nu va fi decât benefică şi pentru elevi şi pentru cadrul didactic care se va strădui, cu siguranţă, mai mult şi, în final, şi pentru părinţi, care vor vedea că suntem implicaţi şi că dorim să urmărim ca profesorul să vină la ore şi să presteze cât mai bine în faţa elevilor”, a spus, într-o conferinţă de presă, Valentin Popa.

O învăţătoare, Mara Luana Rauca, i-a transmis ministrului Educaţiei o scrisoare deschisă, în care critică declaraţiile făcute de acesta. Scrisoarea acesteia a fost distribuită de aproape 2.000 de persoane pe reţeaua de socializare. Redăm, mai jos, scrisoarea învăţătoarei pentru ministrul Educaţiei:

Domnule Ministru al Educaţiei,

Vă mulţumim pentru că loviţi în noi, colegii dumnevoastră! Vă mulţumim pentru jignirea pe care ne-aţi adus-o ameninţându-ne cu inspecţii inopinate la clasă, fiindcă acum ni le permitem (doar ne-aţi „dublat” salariile)!

Dragă domnule ministru, vă reamintesc că există o lege a educaţiei care spune foarte clar că aceste inspecţii nu se pot face fără acordul cadrului didactic sau fără a fi anunţate din timp! Din ceea ce aţi afirmat am înţeles toţi că sunteţi foarte nemulţumit de prestaţia noastră, că vreţi să vă daţi bine pe lângă părinţi şi că veţi pune biciul pe noi, ca să muncim mai cu râvnă pentru a spori calitatea învăţământului românesc, fix acum când avem salariile dublate.

Domnule ministru, sunteţi într-o eroare: noi nu avem salariile dublate! Mie trebuie să mi se mai pună circa 1400 lei la actualul salariu, ca să putem vorbi de o dublare. Faptul că am primit puţin peste 300 de lei nu înseamnă deloc „dublare”. Acum am si eu 2000 de lei după aproximativ 18 ani de muncă, cu gradul 2. Câţiva ani de zile am avut 1500-1600 de lei. Deci despre ce dublare vorbiţi?

În aceşti ani am avut inspecţii peste inspecţii, de grad, generale, de specialitate, ARACIP. Am muncit indiferent că eram sau nu inspectată. Pentru mine asta nu constituie o problemă. Problema rămâne însă atitudinea dumneavoastră faţă de noi, modul în care ne-aţi făcut să părem în faţa tuturor: o tagmă nepregătită profesional, care a primit nişte bani nemeritaţi. Acei puţini bani reprezintă munca multora dintre noi, reprezintă devotament pus în slujba şcolii, viaţă personală sacrificată de prea multe ori.

Aveam pretenţii, domnule ministru! Suntem mulţi care ne-am dedicat acestei profesii şi ne-am cam săturat să fim ţinta batjocurii tuturor. Mă aşteptam ca dumneavoastră să ne sprijiniţi, să mediaţi conflictele şi să fiţi primul care ne întinde o mână de ajutor. Însă dumneavoastră aţi considerat mai potrivit să ne ameninţaţi pentru nişte amărâte de salarii. Uitaţi că din cauza prea multor părinţi dezinteresaţi de propriii copii noi ne chinuim zi de zi la şcoală. Ne chinuim să îi facem să le pese şi să participe la evoluţia copiilor lor. Ne chinuim să-i educăm pe elevi, fiindcă acasă nu le spune nimeni cum trebuie să se comporte şi au parte numai de modele negative. Cu toate acestea tot şcoala este arătată cu degetul ori de câte ori apare în prim plan vreun elev turbulent. Şcoala este de vină pentru eşecul părinţilor, al elevilor şi chiar al întregii societăţi.

Domnule ministru, ar fi bine să găsiţi soluţii mai constructive decât aceasta pe care aţi propus-o! Concentraţi-vă pe adevăratele probleme ale educaţiei!  Cei 6% din PIB ar rezolva multe dintre aceste probleme. Integrarea copiilor cu CES (chiar şi fără acte) să se realizeze prin existenţa la fiecare oră de curs a unui profesor asistent/ copil. Statutul cadrului didactic trebuie îmbunătăţit (prea am ajuns bătaia de joc a tuturor). Experimentul „dosariada” şi hârţogăraia trebuie să înceteze (ne-am săturat să facem hârtii şi hârtiuţe pentru orice). Suntem în era tehnologiei, nu mai vrem să tăiem copaci aiurea. Inspecţiile sunt foarte bune acolo unde este cazul. La învăţatori sunt exagerat de multe în comparaţie cu profesorii.

Avem nevoie de manuale si auxiliare de calitate, nu 1000 fără nicio valoare. Le vrem la timp pe băncile şcolilor şi neapărat gratuite. Sunt atât de multe de spus încât ar trebui să vă scriu mai multe scrisori şi nu ştiu dacă aş reuşi să cuprind tot ce am de zis.  Sarcina dumneavoastră ca ministru al educaţiei este una extrem de dificilă. Vă rugăm să fiţi mai atent la adevăratele probleme din sistem, nu la mărunţişul din portofelele noastre! Dacă noi trebuie să fim verificaţi acum că avem salarii „mari”, ne întrebăm de ce nu se întâmplă acelaşi lucru şi la cel mai înalt nivel (parlamentari, senatori care dorm, dorm şi au salarii uriaşe). Pe ei de ce nu îi ia nimeni de urechi? Ei ce calitate oferă? Ţara noastră e în cădere liberă şi toţi ochii sunt aţintiţi asupra cadrelor didactice.

Este demonstrat încă din cele mai vechi timpuri că biciul nu a fost o soluţie constructivă, în schimb dialogul întotdeauna a dat roade. Ne dorim un schimb de experienţă cu metodiştii şi inspectorii care ne vin la clasă. Vrem să învăţăm prin practică cum trebuie să gestionăm toate situaţiile la care noi suntem supuşi. De teorie suntem sătui şi nu prea ne mai ajută atunci când copilul autist are o criză şi noi nu avem pregătirea de specialitate pentru a-l scoate din ea. Ne trebuie ajutor, iar dumneavoastră sunteţi singurul care ni-l poate oferi prin deciziile înţelepte luate. Nu fugim de responsabilităţi, însă s-au adunat prea multe pentru a mai putea face performanţă.

Vreţi să vă spun ceva? La mine la clasă pot considera performanţă la un copil de pregătitoare cu un iQ de 56 dacă acesta ştie să deseneze literele, că de recunoscut încă nu se pune problema.

Vă doresc o săptămână cu decizii înţelepte şi cu mai multă apropiere faţă de oamenii dumneavoastră!

EXCLUSIV. Teodor Meleşcanu, despre rechemarea ambasadorului palestinian: ,,Este cu atât mai necesară prezenţa unui ambasador când sunt probleme”

 
 

Urmărește-ne pe Google News