Scrisoarea intitulată ”Radiografia unui A.C.” începe din momentul în care pedofilul ajunge în fața polițiștilor și mărturisește faptele.
”După aproape 3 zile de panică, odiosul ajunge în birou la noi la audieri. Și recunoaște. Spune tot. Senin. I-aș smulge dinții. Am un copil acasă. Colegii mei au și ei copii. Asta a și fost motivul pentru care am cerut noi ca Serviciu să luăm dosarele cu A.N. cu pedofili. Pentru că suntem părinți. Dar îmi înfrânez orice instinct de tată și scot dosarele din sertar.
Mă uit la imagini. Ceva îmi spunea de vineri că e el. Semăna. Aveam nevoie de o certitudine. Și vine ADN–ul. Mostra ADN luată de la odios se potrivește cu mostrele luate în 2009 și 2012. Le-am făcut dreptate copiilor. E singură satisfacție pe care o ai. Știi că l-ai prins și că nu va mai face rău”, povestește polițistul.
Continuă apoi cu scandalul isbucnit în mediul public după ce s-a aflat că pedofilul era polițist.
”Dar să revenim la momentul aducerii odiosului la birou. Știam câțiva. Și niciunul dintre noi nu a șifonat la presă. Șeful anunță ierarhic șefii.
Și dintr-o dată ne bubuie telefoanele. Sună presă. Sună toată presă. La tv începuseră unii să dea. De unde? De la noi n-a suflat nimeni o vorba. Și nici în următoarea ora. Ne-am văzut de treaba. La tv curgeau tot felul de informații. Presă află că-i polițist. Poliția e pur și simplu zguduită. Ministerul e dărâmat. Cere explicații și o analiză. Seara declarații. Doi purtători de cuvânt care au transmis mesajele instituției.
Eu mă bucur că l-am prins și mă uit ca prostul la imaginile pe care le-am mediatizat în 2012 cum dracu’ niciunul dintre colegii lui nu l-a recunoscut. Era unul de-al nostru. Bine că l-am prins”, mai scrie angajatul de la Serviciul Omoruri.
”Ajung acasă spre dimineață. Pe la 5. Mă uit la copilul meu și… îmi tropăie un gând negru. Câți or mai fi pe străzi că asta?
Fac un dus și îi mulțumesc lui Dumnezeu că l-am prins și că am rezolvat și cele două A.N.–uri. Că pot să-i chem pe părinții copiilor și să le spun că l-am prins. Că e un dement mai puțin pe străzi lângă copiii noștri. Mă culc liniștit și mă trezesc”, încearcă ofițerul din poliție să descrie satisfacția pe care o simte atunci când rezolvă un caz.
Dar lucrurile nu se opresc aici. Scandalul continuă, de această dată la MAI, IGPR și Serviciul Omoruri, iar polițistul de la Serviciul Omoruri prezintă lipsurile cu care se confruntă și are câteva mesaje pentru ministrul de Interne.
”A două zi ministrul de Interne cere pași în spate de la șeful Poliției Române. Toți stau pitiți. Și televizoarele explodează iar. Sunt informații pe surse care nu au legătură cu realitatea. Nu le dau importantă. Jurnalișți nedocumentati.
Și în toată frăsuiala de la birou se anunță declarații la Interne. Și iese ministrul. Rămânem blocați. Vrea un pas în spate de la Radu (n.r. Radu Gaviș, șeful Serviciului Omoruri din Poliția Capitalei ). Pentru ce? De ce? Aaaaa… pentru că nu le-a răspuns reporterilor la telefon? Doamna ministru! Dar nu vreți dumneavoastră să facem toți un pas în spate? Că noi ne-am săturat.
Și la Gigina ni s-au cerut pași în spate și-am primit 3 controale. Am muncit în cazul asta, în cel din 2009 și în cel din 2012 de ne-au bubuit urechile. Dar nu vreți să plecăm cu toții și să aduceți dumneavoastră din cei 6.000 de oameni de pe stradă pe care vreți să-i angajați? Cu ce-am greșit? Că ne-am făcut datoria?
Dar poate ne spuneți de ce poliția nu are un program de recunoaștere facială așa cum se laudă că o să cumpere în 2016. Și poate nu șțiți că dumneavoastră nu aveți ADN-ul în baza de date, așa cum nu-l au toți românii. Cu ce să comparăm noi mostrele luate în 2009 și 2012? Cu ce? Și de când un superior cere explicațîi în dosare pe delegare? E că și cum ne-ar fi întrebat Oprea ce noutăți mai sunt în dosarul lui și de ce am luat registrele de la Rutieră.
Dumneavoastră șțiți cu ce se ocupă Serviciul nostru? Noi nu rezolvăm toate violurile din București. Noi rezolvăm crimele. De pedofili am cerut noi să ne ocupăm. Dar știți că viol nu înseamnă pedofilie?! Adică speță din 2016 era cu o femeie majoră. Și am fi luat-o și pe asta dacă ne solicită cineva.
Sunt 26 de secții în Bucureșți, iar așa-zisele sisteme cumpărate pe bani mulți că noi să fim operativi sunt o vrăjeală. Dacă nu te sună omul de la secție să-ti semnaleze ceva sau dispeceratul nu poți ghici un caz.
Lăsăți-ne să ne facem treaba că nu e războiul nostru”, semnează ”Un ofițer de la Serviciul Omoruri”.
P.s: Pentru cei care nu sunt familiarizați, A.C. = dosar cu Autor Cunoscut, A.N = dosar cu Autor necunoscut
Judecătoria Sectorului 6 a dispus marţi, 9 ianuarie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Eugen Stan, acuzat că ar fi agresat sexual doi copii într-un bloc din cartierul bucureştean Drumul Taberei.
Vineri dimineață, pe 5 ianuarie, în jurul oreo 10.00, agentul Eugen Stan e acuzat că a urmărit doi copii în cartierul Drumul Taberei, pe care i-a urmărit într-o scară de bloc. Camerele de supraveghere au surprins în imagini momentul în care agentul i-a sărutat și i-a mângâiat pe cei doi copii de 5, respectiv 9 ani.
Ajunși acasă, copiii le-au povestit părinților despre grovăzie. Oamenii au verificat imaginile de supraveghere din lift și, astfel, au descoperit că cei doi minori au fost abuzați.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro