Cinci scrisori, cinci destinatari si o intrebare absolut banala: numele unor secretari de stat. Am dorit sa aflam cat de repede poate obtine un cetatean oarecare o informatie publica, solicitand in scris raspunsul institutiilor publice vizate. Doar una singura „s-a miscat”, si aceea ne-a trimis sa vizitam Internetul. Zeci de cititori ne semnaleaza zilnic problemele pe care le au in obtinerea unor informatii de la institutiile de stat si ne roaga sa intervenim pentru a-i ajuta. De indiferenta unor functionari pusi in slujba cetatenilor ne-am convins si noi, dupa ce am solicitat in cinci locuri un raspuns simplu. Legea accesului la informatiile publice este generoasa doar pe hartie. La data de 22 octombrie, am trimis catre Ministerul Muncii, Ministerul Industriei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Finantelor si Ministerul Culturii o scrisoare in care am solicitat numele secretarilor de stat si telefoanele unde pot fi gasiti. Dupa mai mult de zece zile, a sosit un singur raspuns, de la Ministerul Muncii, in care directorul serviciului de resurse umane ne sfatuia sa vizitam pagina de Internet „www.mmss.ro” pentru a afla numele secretarilor de stat, convins fiind ca fiecare roman are calculator acasa si stie sa navigheze. Celelalte institutii au gasit ca e deranjul prea mare pentru a expedia un raspuns, asa ca ne-au lasat in ceata. Ministerul Informatiilor Publice a lansat o campanie ampla de informare a cetatenilor, impartind pliante in institutiile publice in care se spune ca „Accesul la informatie nu e o favoare. Este un drept!” si se precizeaza ca „autoritatile si institutiile publice au obligatia de a raspunde in scris la solicitare in termen de 10 zile lucratoare de la depunerea cererii”. In cazul in care solicitantul nu a fost multumit de raspuns sau nu l-a primit, poate depune o reclamatie la conducatorul institutiei sau poate sa se adreseze justitiei. „Legea este relativ buna, iar daca va fi bine aplicata, va micsora coruptia si va mari transparenta autoritatilor”, ne-a spus Manuela Stefanescu, de la Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki. Pentru a masura transparenta actuala, reprezentantul APADOR a trimis doua cereri in nume personal, catre RADET si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si, pentru ca nu a fost multumita de raspunsul primit, a intentat actiune in instanta. „Am solicitat CNAS un milion de lei cheltuieli de judecata si 5 milioane lei daune morale. Tendinta generala a oamenilor, atunci cand sunt refuzati, este de a renunta. Noi ii sfatuim sa mearga mai departe, sa faca reclamatii administrative daca nu au primit raspuns sau nu sunt multumiti si sa se adreseze justitiei”, ne-a spus Manuela Stefanescu.