Sculptura „Fructul soarelui” a lui George Apostu, care are o replică și în Japonia, a ajuns suport pentru cabluri la Costinești! Critic de artă: Apostu este pe nedrept uitat în țară

Criticul de artă Petru Bejan, profesor la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, a atras atenția public încă din 2018 asupra stării de degradare în care se află “Fructul soarelui”.

Profesorul universitar Bejan a trimis adrese oficiale către Primărie și Consiliul Județean Constanța, dar, un an mai târziu, situația a rămas aceeași.

Am fost la Costinești. Nu s-a schimbat nimic, este aceeași mizerie, aceleași cabluri în jurul sculpturii. Din păcate, nu e singurul monument ignorat, sunt foarte multe realmente devastate, murdărite cu vopsea, acoperite de boscheți. Este probabil o stare generală, nu cred că se întâmplă doar acolo, ci peste tot în țara noastră

Petru Bejan, critic de artă și profesor la Universitatea Națională de Arte George Enescu

Lucrarea, realizată în 1979

Recomandări

Avocata din București care a angajat un asasin să o ucidă pe fosta iubită a fiului său mort a fost reținută

Lucrarea a fost realizată în 1979 și are două replici: una la Galați, alta în Suwaki, Japonia.

Criticul ieșean spune că sculptorul George Apostu este pe nedrept uitat în țară, în condițiile în care este considerat unul dintre cei mai respectați artiști români de către cei din breasla sa. A expus în mai multe țări europene, dar și în Brazilia sau în India, iar la momentul morții sale, cu trei ani înainte de revoluție, George Apostu avea propriul atelier de creație la Paris, primit de la primărie.

În timp ce la Costinești lucrarea stă să se dărâme, centrul din Bacău dedicat sculptorului român a reușit să aducă în țară trei lucrări semnate de el, care se aflau în proprietatea privată a unui fost președinte libanez.

„Străinii ne donează lucrări de patrimoniu, noi ne batem joc de ele”

Criticii de artă au atras atenția, de-a lungul anilor, că în zona Costinești există mai multe sculpturi realizate în taberele de creație organizate acolo înainte de 1989, cu valoare de patrimoniu, lăsate în paragină sau pur și simplu pierdute.

Este o asimetrie uriașă aici, străinii ne donează lucrări de patrimoniu în timp ce noi ne batem joc de cele pe care le avem deja, care sunt puține. În numele lui George Apostu au început însă să se facă unele reparații. La Bacău, centrul care îi poartă numele organizează mai multe evenimente importante, este realizată și o tabără în numele său

Petru Bejan, critic de artă și profesor la Universitatea Națională de Arte George Enescu

Recomandări

Un bărbat analfabet, internat la Psihiatrie, apare a fi contestat prin e-mail o candidatură la Senat. PNL și PSD se acuză reciproc

Petru Bejan spune că în Costinești trebuia să mai fie o sculptură în spațiul public a lui George Apostu, pe care nu a reușit nimeni să o identifice și căreia i s-a pierdut urma.

Comparat cu Brâncuși

George Apostu (1934 – 1986) este considerat a fi cel de-al doilea mare sculptor al României, după perioada lui Constantin Brâncuși. Acesta s-a specializat în țară, la Institutul de Arte Plastice din București, pe care l-a terminat în 1959, dar a profitat de fiecare ieșire din țară pentru a expune în Franța, Belgia, Spania, Italia, Brazilia și India.

S-a inspirit mai mult din arta populară românească. În 1966 a primit premiul “Ioan Andreescu” decernat de Academia Română, iar în 1970 a fost distins cu marele premiu pentru sculptură din partea Uniunii Artiștilor Plastici din România.

George Apostu este înmormântat în Cimitirul Père-Lachaise din Paris.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro