Scurt istoric al Zilei Naționale. România a avut 3 date istorice pe post de zi națională

Cunoscută sub numele de Ziua Regalității, dată de 10 Mai simbolizează trei momente definitorii ale monarhiei românești: începutul domniei lui Carol I, Independența de stat și încoronarea primului rege. La 10 Mai 1866, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen a venit în București, capitala României, unde a depus jurământul în fața Parlamentului. Tot pe 10 Mai, dar în anul 1877, Carol I a proclamat independența României. Iar pe 10 mai 1881, Carol I a fost încoronat oficial ca Rege al României.

La 1 decembrie 1918 Vasile Goldiş citeşte rezoluţia Unirii

Din punct de vedere istoric, data de 23 August a fost aleasă ca Ziua Națională,  pentru că reprezenta intrarea României în război contra Germaniei naziste și arestarea mareșalului Ion Antonescu. Aceste două evenimente politico-istorice au fost foarte convenabile pentru comuniștii care au pus stăpânire pe România. Treptat, Ziua Națională a devenit exclusiv o modalitate de preaslăvire a liderilor politici ai vremii, în special a lui Nicolae Ceaușescu. Din punct de vedere psiho-sociologic, a fost o epocă în care cultul personalității detronase cultul caracterului la români. De Ziua Națională aveau loc spectacole pe stadioane și pe marile bulevarde, pentru care se făceau pregătiri și repețiții intense. Muncitori, soldați, doctori, ingineri, profesori, toți erau obligați să participe la ceremonia în care îi erau aduse osanale lui Ceaușescu. Participau și elevii, studenții, chiar și copiii de la grădiniță, numiți Șoimi ai Patriei.

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

După revoluția din 1989, anticomuniștii convinși din vechile partide Liberal sau Țărănesc au propus ca Ziua Națională să se sărbătorească pe 22 decembrie, cea mai importantă și hotărâtoare zi a revoluției. Acestei inițiative s-a opus Frontul Salvării Naționale, care controla Parlamentul. După mineriadele din 14-15 iunie 1990, liderul FSN, Ion Iliescu, a promulgat Legea 10/1990 prin care 1 Decembrie devenea Ziua Națională. 1 Decembrie 1918 a fost data când toate provinciile istorice locuite de români s-au unit într-un singur stat național numit România. Adică s-au unit pentru prima oară în istorie toți vorbitorii de limbă română de pretutindeni. Basarbia, Bucovina și Transilvania s-au unit cu Regatul Vechi al României. Primele state românești care se uniseră au fost Moldova și Țara Românească, în anul 1859, în ceea ce a rămas în istorie drept Mica Unire. Astăzi, de Ziua Națională, fiecare român sărbătorește după bunul plac.

La 1 decembrie 1918 Vasile Goldiş citeşte rezoluţia Unirii:„Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre”, potrivit Historia.ro.

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Află mai multe despre Centenar

Citește și

„Coincidenţa„ din subteran | În ziua anunţului privind greva generală, Metrorex trebuia să evacueze spaţiile comerciale controlate de sindicat

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro