ComenteazăPrimarul comunei Durnești, județul Botoșani, Vasile Sasu, a inaugurat la începutul lunii septembrie un monument și o troiță în memoria unuia dintre cei mai cunoscuți localnici ai comunei: haiducul-bandit Gheorghe Coroi. Acesta a trăit între 1911 și 1976. În perioada interbelică, în special între 1930 și 1936, s-a făcut responsabil pentru cel puțin „70 de tâlhării la drumul mare”, conform presei vremii.
Antisemit declarat și confirmat de faptele sale de cruzime motivate etnic, Coroi era susținut frenetic de legionarii aflați în plin avânt, care-l aclamau inclusiv în instanțe. Povestește Filip Brunea-Fox în cartea „Reportajele mele”, citat de Monitorul Suceava:
„Coroi purta la butonieră o zvastică, exulta, apărarea lui era susţinută de crema cuzistă a baroului local, care îl transformase din tâlhar şi ucigaş în cruciat al legionarismului neprihănit”.
„I-a nenorocit pe evrei”
În 2021, primarul a construit memorialul Gheorghe Coroi și l-a văzut ca pe un simbol al regiunii. El s-a bazat pe mitul celui care fura de la bogați și dădea la săraci. Comunitatea evreiască din Botoșani s-a declarat revoltată de decizia de onorare a unui bandit, mai ales că țintele acestuia erau în special evreii negustori.
Semnalată întâi de presa locală, botosaninecenzurat.ro, pentru situația de la Durnești nu au fost găsite încă soluții. David Iosif, președintele Comunității Evreiești din Botoșani, a declarat pentru Libertatea că sunt mai mulți localnici din localitatea Sulița care își aduc aminte, din copilărie, de pățaniile părinților cu „banditul Coroi”. Și el i-a auzit pe părinții săi vorbind, în copilărie, despre acesta.
„I-a nenorocit pe evreii de atunci, i-a scos din case. Și eu am auzit vorbind pe mai mulți oameni la noi în sinagogă, fiindcă eram puștan pe atunci. Vorbeau părinții în casă să ne ferim de Coroi. Oamenii auziseră că era cel mai mare bandit din județul Botoșani, fura, răpea, se ascundea în diferite locuri, erau tot felul de zvonuri. Dar ce știm este că a nenorocit foarte mulți evrei în Sulița”, a declarat David Iosif pentru Libertatea.
Decizia primăriei de a ridica monumentul respectiv a ajuns întâi sub formă de zvon la sinagoga din Botoșani, povestește David Iosif. La ultima rugăciune, oamenii au povestit că undeva în județ este o statuie pentru banditul Coroi, dar nefiind mai multe informații, multora nu le-a venit să creadă că cineva a putut să facă așa ceva. „A fost ca atunci când i-au ridicat statuie lui Antonescu”, a mai spus David Iosif.
Primarul din Botoșani: „Era un Robin Hood al nostru”
Contactat telefonic de către Libertatea, prefectul de Botoșani, Dan Nechifor, a confirmat că a auzit despre memorialul construit de primarul din Durnești, dar spune că nu are nicio pârghie legală pentru a schimba ceva în acest moment. „Categoric nu putem decât să condamnăm astfel de acțiuni. A fost decizia singulară a domnului primar, nu am primit nicio informare. Am purtat o discuție și mi-a spus că nu a avut cunoștințe despre aceste implicații antisemite pe care le-a avut respectivul cetățean al comunei”, a declarat Dan Nechifor.
La rândul său, primarul Vasile Sasu spune că nu înțelege nici până în acest moment cu ce a greșit. „Dacă eu am greșit cu ceva, să fiu pedepsit. Consider că totul e în regulă”, a declarat Vasile Sasu pentru Libertatea.
El a spus că s-a consultat cu oamenii din sat care i-au spus că Gheorghe Coroi „a fost un om bun”. Primarul insistă că nu a încercat să îl „ridice în slăvi”, dar fiindcă este o comunitate mică, banditul-haiduc este „eroul nostru local, dar nu am spus că a fost bun sau rău”.
„El nu a omorât pe nimeni, a făcut ce a putut el să fie bine. Eu consider că nu am greșit cu nimic, o să vedeți în poze: totul e făcut cu bun-simț, nu să jignească cu ceva. Nimeni nu l-a ridicat în slăvi acum, dar de ce sunt eu de vină că s-a simțit jignit un evreu la vremea aceea? Dacă o luăm așa, Robin Hood – ce făcea, nu stătea în pădure și fura de la oameni? Și englezii de ce îl au pe Robin Hood? Da, eu cred că Coroi a fost un fel de Robin Hood de-al nostru. La ei e bun și la noi nu?”, a declarat Vasile Sasu.
i-au fost de ajuns lui Sasu să câștige cu 62,06% Primăria Durnești, mai mult decât dublu față de contracandidatul PSD-ist Cristian Grigoriu.
A costat peste 10.000 de euro, comandat în starea de urgență!
Botoșani Necenzurat scrie că totul s-a apropiat de 50.000 de lei, iar materialele ar fi fost luate din Republica Moldova, așa că n-ar exista o licitație pentru ridicarea statuii.
Libertatea a găsit însă o cumpărare directă în SEAP. O cumpărare venită la nici două săptămâni de la intrarea țării în starea de urgență COVID-19, în primăvara lui 2020.
Pe 26 martie 2020, Primăria a contractat către o companie suceveană Amenajare Complex Memorial „Ultimul haiduc al Moldovei Georgică Coroi”. Preț, 21.000 de lei, aproape 5.000 de euro.
Contactați de Libertatea, reprezentanții firmei au confirmat că nu a fost vorba de toată lucrarea, ci doar de amenajarea locației, printre care și a unei parcări destinate celor care vor să oprească la monument.
Condamnat la 5 ani pentru tâlhării și „banditisme”
Institutul de Istorie A.D. Xenopol și Facultatea de Istorie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași nu dețin cercetări relevante cu privire la activitatea banditului Gheorghe Coroi.
Faptele acestuia au rămas descrise în presa vremii, în arhiva digitală pusă la dispoziție de către Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga și Biblioteca Județeană din Arad.
Găsim în presa vremii informații despre un bandit care a devenit „de temut” în Moldova, în special pe drumurile care legau Iașiul de Botoșani – rămase aceleași și peste ani. Costumat în jandarm, Coroi împreună cu banda sa atacau caravane de negustori, îi jefuiau și se ascundeau în casele localnicilor care erau dispuși să-i adăpostească.
În presa vremii sunt articole despre divorțul banditului, despre jafuri ale acestuia și, în special, despre procesul, evadarea și, într-un final, eliberarea pentru bună purtare.
Interesul pentru activitatea lui Coroi s-a întins în toată țara, fiind referințe și în presa locală din Banat – în „Unirea Poporului” și „Ecoul” – sau în ziarele apărute la București. În august 1935, din „Unirea Poporului” aflăm că banditul fusese prins, era sub pază la o garnizoană din Botoșani în așteptarea procesului, dar a evadat. Una dintre ipoteze spunea că „se crede că soldatul a fost plătit sau a fost atras de faima lui Coroi și de aceea a plecat cu el”.