Se schimbă intervenția jandarmilor la proteste, după desecretizarea Raportului ”10 august”. Ce a anunțat noul ministru de Interne

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat, după desecretizare, că nu poate da informații din raport, pentru că acesta a fost trimis DIICOT și ar încălca prevederile Codului penal privind divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice.

Vela nu a dezvăluit nimic din raport, motivând că de acum doar procurorii o pot face, dar a anunțat că va fi elaborat un proiect de act normativ pentru a schimba modul de intervenție a forțelor de ordine la manifestările publice.

Întrebat ce le poate spune oamenilor care la protestul din 10 august 2018 au fost bătuți, atacați cu gaze lacrimogene și amendați abuziv, Vela a spus:

Le spun că actualul Guvern garantează libertatea de exprimare, că vom analiza și vom schimba procedurile legislative cu privire la intervenție și că, în același timp, voi depune eforturi ca imaginea Ministerului Afacerilor Interne și a tuturor forțelor din MAI să fie o imagine pozitivă.

Întrebat dacă vor fi luate măsuri interne în cazul șefilor din Jandarmerie care au coordonat intervenția, unii dintre ei încă în funcții de conducere, deși au fost puși sub acuzare în dosarul de la DIICOT, ministrul a spus că săptămâna viitoare va analiza toate anchetele disciplinare și apoi va comunica deciziile luate în cazul acestora.

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

”Veți lua act, la momentul potrivit, de toate deciziile mele. Și vor fi bune, credeți-mă”, a spus Vela, răspunzând la o întrebare privind măsurile în cazul celor care au luat decizii abuzive pe 10 august 2018..

Ministrul a mai precizat că atunci când era șeful Comisiei de apărare din Senat a cerut desecretizarea Raportului ”10 august” și cererea a fost respinsă, dar că acum, fiind ministru de Interne, chiar poate decide schimbări.

Ce s-a întâmplat pe 10 august

Aproximativ 500 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale la mitingul din 10 august 2018, după ce Jandarmeria a folosit gaze lacrimogene contra protestatarilor. Aproape 70 au ajuns la spital. Unii au fost împuşcaţi cu gloanţe de cauciuc, alţii bătuţi cu bastoane.

Au fost momente care au şocat atât opinia publică din România, cât şi din străinătate.  Imagini cu intervenţia în forţă a jandarmarilor au ajuns în mari ziare din întreaga lume. Au circulat imagini cu persoane în scaun cu rotile bruscate de forţele de ordine, oameni cu mâinile ridicate bătuţi, copii în faţa cărora explodau butelii cu gaze lacrimogene.

De cealaltă parte, au fost şi jandarmi care au necesitat îngrijiri medicale. Cel mai cunoscut caz a fost cel al Ştefaniei Nistor, care a fost lovită cu pumnii şi picioarele într-o busculadă, apoi i s-a furat pistolul din dotare.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

Deşi toate aceste momente au fost surprinse de zeci de jurnalişti, după un an încă nu există un film clar al evenimentelor. Raportul Ministerului Afacerilor Interne privind intervenția jandarmilor a fost secretizat, deși fusese cerut de procurorii care fac ancheta. Acesta a fost declasificat după un an și trei luni.

Două dosare, sute de plângeri

În urma violenţelor din 10 august au fost deschise două dosare – unul al protestatarilor, unul al Jandarmeriei.

În total, procurorii au audiat aproximativ 800 de protestatari, în timpul a mii de ore de audieri. Tot atâtea plângeri au fost depuse la Parchetul Militar contra forţelor de ordine care au intervenit atunci.

Stadiul acestui dosar este incert. La finalul lunii iunie, Parchetul Militar a declinat competenţa soluţionării lui către DIICOT. Decizia a fost surprinzătoare. DIICOT ceruse dosarul doar pentru studiu, dar s-a trezit cu el spre soluţionare.

Procurorii DIICOT ceruseră să vadă dosarul pentru că şi şefii din Jandarmerie au făcut o plângere penală. Peste 150 de jandarmi au acuzat că au fost agresaţi de protestatari, iar dosarul deschis se referea la o tentativă de lovitură de stat (acţiuni împotriva ordinii constituţionale). Nici despre acest dosar nu se ştiu detalii în acest moment.

Recomandări

„Nu trebuia să te pui cu Putin”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii de Aleksei Navalnîi”, care va apărea în România pe 22 octombrie

Acuzaţii şi-au schimbat funcţiile între ei

La aproximativ o lună după deschiderea dosarului, în toamna anului 2018, şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea de la 10 august au fost puşi sub acuzare. Ei sunt acuzați, printre altele, de abuz în serviciu, purtare abuzivă şi fals intelectual.

Au fost puşi sub acuzare:

• Maiorul Laurenţiu Cazan – este ofiţerul care a coordonat intervenţia jandarmilor. Este acuzat  de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.
• Colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei la acea vreme – este acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.
• Colonel Ionuț-Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române la acea vreme – este acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

Cătălin Sindile a fost numit prim-adjunct al Jandarmeriei pe 5 august 2019, apoi, la scurt timp, pus șef al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri. Şef al Jandarmeriei a devenit, în locul său, generalul de brigadă Constantin Florea.

Sebastian Cucoş este şeful Jandarmeriei Bucureşti, în locul lui Laurenţiu Cazan, care a fost numit, prin concurs, adjunct al șefului Jandarmeriei Bucureşti. A fost singurul candidat care a promovat examenul.

Colonelul Cătălin Paraschiv, cunoscut drept ”omul în alb” de la protestele din 10 august, a dat în judecată Jandarmeria Română după ce a fost mutat de la comanda Brigăzii speciale de intervenţie Vlad Ţepeş din București la Centrala nucleară de la Cernavodă, unde se ocupă de pază. El este care a coordonat acțiunea în forță a jandarmilor.

În dosarul „10 august”, Paraschiv este singurul dintre șefii Jandarmeriei care nu a fost pus sub acuzare pentru modul brutal de intervenției. În declarațiile date la Parchetul Militar, a spus că nu jandarmii pe care îi comanda ar fi agresat protestatarii.

Carmen Dan a transmis pe 22 octombrie 2018 președintelui Klaus Iohannis o propunere de înaintare în grad a colonelului Paraschiv. Șeful statului a decis să amâne înaintarea în grad până când organele judiciare vor emite un punct de vedere final cu privire la violențele de la protestele din 10 august. Fostul ministru de Interne justifica avansarea prin faptul că Paraschiv ”a dat dovadă de un înalt profesionalism, responsabilitate și devotament în exercitarea atribuțiilor de serviciu”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro