ComenteazăEste vorba despre două proiecte legislative care vizează „creșterea substanțială a sancțiunilor contravenționale și penale, cu scopul de a descuraja autorii de graffiti să distrugă fațadele bunurilor aflate în domeniul public sau privat, patrimoniul cultural, mobilierul urban”.
În plus, după modelul altor state, proiectul prevede confiscarea substanțelor folosite pentru săvârșirea faptelor și obligarea făptașilor de a reda starea inițială a locurilor vandalizate.
„Zeci de primării ne-au scris despre costurile imense ale reparării patrimoniului construit, despre cât de greu sunt de prins făptașii și despre cum amenzile din prezent sunt mai mici decât costul unui singur tub de spray folosit în vandalizarea unei clădiri”, a declarat Sebastian Burduja, inițiator al pachetului legislativ.
Facem distincție între arta stradală, în locuri special amenajate sau cu acordul proprietarilor, și fenomenul vandalismului grafic, care a scăpat de sub control în ultimii ani, inclusiv din cauza sancțiunilor mult prea blânde.
Sebastian Burduja, vicepreședinte al PNL:
„Ne propunem să creștem amenzile de 30 de ori și să mărim pedepsele penale pentru vandalizarea clădirilor de patrimoniu, cu atenție deosebită pentru cei care promovează prin mesajele desenate ura, violența, discriminarea. Sper ca toți colegii parlamentari să înțeleagă cât de importante sunt lucrurile aparent mici, dar care pot schimba complet calitatea vieții românilor, mai ales în mediul urban”, a adăugat el.
Ce prevăd cele două propuneri legislative:
⦁ creșterea amenzilor pentru vandalizarea grafică de la 3.000 de lei la 6.000 de lei (față de 100-500 de lei în prezent);
⦁ aplicarea unei sancțiuni complementare obligatorii, respectiv aceea a „obligării înlăturării de către contravenient a înscrierilor, însemnelor sau desenelor, cu redarea stării inițiale a bunului scris, pictat, desenat sau deteriorat ori cu refacerea acestuia, după caz”;
⦁ confiscarea spray-urilor, vopselelor, creioanelor și altor substanțe colorante cu caracter permanent sau temporar utilizate de făptuitor pentru săvârșirea contravenției;
⦁ se propune majorarea limitelor de pedeapsă de la 1 la 5 ani în prezent, pentru distrugerea bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural, la 2-7 ani.
Propunerea vine după ce Libertatea a scris în noiembrie 2021 că Ateneul Român, clădire-monument construită între 1886 și 1888, se degradează, iar grafferii au murdărit pereții clădirii.