UPDATE / DNA va cere un nou mandat de arestare în lispă pe numele lui Sebastian Ghiță, în noul dosar

Fostul deputat Sebastian Ghiţă este urmărit penal pentru patru infracţiuni de trafic de influenţă, trei infracţiuni de spălare a banilor în formă continuată şi constituirea unui grup infracţional organizat, în noul dosar penal instrumentat de procurorii Serviciului Teritorial Ploieşti al DNA.

În acelaşi dosar procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a inculpaţilor Bogdan Padiu (director general al SC Teamnet International) şi Cristian Anastasescu (administrator al S.C Asesoft International) pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată, spălare a banilor în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat, conform unui comunicat al DNA.

Sebastian Ghiţă a primit în perioada 2007 – 2014, pentru contracte atribuite de instituţii şi autorităţi publice unor societăţi comerciale din domeniul IT, sume de bani cuprinse între 3 milioane şi 10 milioane euro.

„În perioada 2007 – 2015 la nivelul instituţiilor publice şi autorităţilor publice, au fost încheiate mai multe contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, de către mai multe societăţi comerciale cu acest profil de activitate şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale SC International SRL şi SC Asesoft International SA. Pentru încheierea acestor contracte finanţate din bani publici şi fonduri europene, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, reprezentant până în anul 2012 al societăţilor comerciale (…) şi ulterior deputat în Parlamentul României, a pretins şi primit de la reprezentanţii firmelor, declarate ulterior câştigătoare ale procedurilor de licitaţie, sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai instituţiilor şi autorităţilor contractante să atribuie contractele de prestare de servicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii, firmelor ai căror reprezentanţi fuseseră contactaţi, anterior, de acesta”, se arată în comunicatul DNA.

Recomandări

Catastrofa de la Scânteia, după 15 ani. Avocații au luat mai mult de jumătate din despăgubirile date de asigurător: peste 400.000 de euro de la orfani, văduve, părinți în doliu

Pentru crearea unei aparenţe de legalitate în ceea ce priveşte sumele primite, Ghiţă a indicat, ca modalitate de transfer, simularea unor operaţiuni comerciale. Este vorba de încheierea unor contracte comerciale de către aceste societăţi, în calitate de beneficiar, cu firme controlate de el, care aparţineau grupului Asesoft/Teamnet, în calitate de furnizor, obiectul contractelor fiind prestarea de servicii IT fictive.

Lucrările inserate în facturile emise de societăţile comerciale din grupul Asesoft/Teamnet au fost executate în realitate cu propriile resurse materiale şi umane chiar de către beneficiarii lucrărilor, iar documentele justificative au atestat operaţiuni care nu s-au derulat în realitate.

„Ca urmare a acestui circuit comercial nereal, respectivele societăţi comerciale au virat către societăţile comerciale din grupul Asesoft/Teamnet, contravaloarea aşa-ziselor lucrări prestate de acestea din urmă, sumele fiind reintroduse în circuitul fiscal-economic. Aceşti bani reprezintă contravaloarea influenţei promise şi exercitate de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian asupra unor factori decizionali din mediul guvernamental sau instituţiile subordonate”, se mai arată în comunicat.

În perioada 2007-2008, Ghiţă a pretins de la reprezentanţii unei societăţi comerciale şi a primit de la aceştia, în mod indirect, suma de 4.118.388 de lei, prin simularea unor relaţii comerciale între firma respectivă şi SC Teamnet International, constând în achiziţionarea fictivă de servicii IT, conform procurorilor. În schimbul acestei sume de bani, el a promis că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, respectiv din cadrul SC Transelectrica, în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii a şapte contracte în valoare totală de 14.511.883 de euro.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

De asemenea, în perioada 2013-2014, Ghiţă a pretins de la reprezentanţii aceleiaşi societăţi comerciale şi a primit de la ei, în mod indirect, suma de 5.957.651 de lei, prin simularea unor relaţii comerciale între firma respectivă şi alte două societăţi, între care şi SC Asesoft Technologies, constând în achiziţionarea fictivă de servicii IT. În schimbul sumei respective, el a promis că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în vederea atribuirii contractului pentru implementarea sistemului informatic integrat Sistemul Naţional „Dosarul Electronic de Sănătate” (DES).

În perioada 2007-2014, Ghiţă ar fi pretins de la reprezentanţii unei alte societăţi comerciale şi a primit în mod indirect suma de 22.872.321 de lei, prin simularea unor relaţii comerciale între firma respectivă şi alte patru societăţi, între care SC Asesoft International şi SC Teamnet International, constând tot în achiziţionarea fictivă de servicii IT. În schimbul banilor, el a promis că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali şi funcţionarilor publici din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, CNAS, Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Consiliului Judeţean Tulcea şi Consiliului Judeţean Braşov, în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii, fără impedimente la acordarea plăţilor, a contractelor finanţate din fonduri publice.

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

„Concret, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a promis că va interveni pe lângă membri ai guvernului şi pe lângă funcţionari publici cu funcţii decizionale, atât în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii a contractelor finanţate din fonduri publice, cât şi în vederea deblocării unor plăţi pentru contracte deja existente, încheierea unor contracte şi acte adiţionale, dar şi pentru alocarea unor fonduri băneşti pentru viitoare contracte în domeniul IT”, se mai arată în comunicatul DNA.

Conform anchetatorilor, în perioada 2013-2014, Ghiţă ar fi pretins şi primit indirect, de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, suma de 22.516.573 de lei, prin folosirea unor proceduri de subcontractare şi simularea unor relaţii comerciale între una dintre cele două firme şi SC Teamnet International. În schimbul acestei sume de bani, el a promis că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, în vederea atribuirii contractului în valoare de 166.782.737 lei, încheiat în anul 2014 între Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu şi asocierea formată din cinci societăţi comerciale.

După primirea banilor, disimulaţi sub forma unor operaţiuni fictive derulate de SC Teamnet International cu alte firme din domeniul IT, 24.620.988 de lei au fost folosiţi de societate pentru creşterea artificială a cifrei de afaceri. Scopul ar fi fost determinarea reprezentanţilor Băncii Mondiale să achiziţioneze acţiuni la această societate şi să-i acorde un credit în valoare de 10 milioane euro.

„În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2007 – 2014, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, împreună cu inculpaţii Padiu Bogdan şi Anastasescu Cristian, au disimulat adevărata natură a provenienţei sumelor de bani menţionate anterior, prin înregistrarea în evidenţele contabile a unor operaţiuni comerciale fictive având ca obiect pretinse prestări de servicii IT, de către SC Teamnet International SA, SC Asesoft International SA şi alte firme aparţinând aceluiaşi grup, cunoscând că banii provin din săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă”, se menţionează în comunicat.

Procurorii mai susţin că, începând cu anul 2010, Ghiţă, Padiu şi Anastasescu au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, care a continuat să-şi desfăşoare activitatea până în 2014. Grupul infracţional a fost iniţiat şi condus de Ghiţă, iar ceilalţi doi au avut atribuţii bine definite şi repartizate pe membri în cadrul grupului, cu scopul de a obţine foloase materiale prin trafic de influenţă şi spălare de bani.

„Grupul a avut o structură ierarhică, iar în ceea ce priveşte sarcinile membrilor, acestea erau următoarele: Ghiţă Sebastian Aurelian a fost acela care a iniţiat constituirea grupului infracţional organizat şi ulterior a avut rolul de a pretinde sume de bani reprezentanţilor unor firme IT, în scopul facilitării obţinerii de contracte finanţate din fonduri publice şi derulării în bune condiţii a acestora; Padiu Bogdan, în calitate de reprezentant al SC Teamnet International SA şi inculpatul Anastasescu Cristian, în calitate de reprezentant al SC Asesoft International SA, aveau rolul să asigure primirea sumelor de bani pretinse de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian şi să le introducă într-un circuit financiar, dându-le o aparenţă de legalitate, prin dispunerea şi/sau semnarea unor documente justificative fictive”, se mai arată în comunicatul DNA.

Bogdan Padiu şi Cristian Anastasescu urmează să fie prezentaţi la Tribunalul Prahova, cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile. Aceeaşi instanţă va fi sesizată şi cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive în lipsă a lui Sebastian Ghiţă.

Ghiță ar fi cerut, astfel, peste 50 milioane de euro de la firme controlate de el, banii fiind dați unor miniștri sau funcționari pentru ca aceștia din urmă să atribuie contracte societăților controlate de Ghiță.

Procurorii DNA fac cercetări în acest dosar sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență, spălare de bani și constituire de grup infracțional organizat.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis emiterea unui mandat european de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, dispărut din 21 decembrie.

Astfel, Sebastian Ghiţă va fi dat în urmărire internaţională, numele său urmând să fie introdus în reţeaua Interpol, alături de date care să ajute la identificarea lui.

Citește și: Cumnatul lui Sebastian Ghiță, Cristian Anastasescu, adus la DNA Ploiești

Fostul deputat a fost dat în urmărire naţională, în 5 ianuarie, iar în 6 ianuarie procurorii DNA au cerut instanţei supreme să emită pe numele fostului deputat un mandat de european de arestare şi să fie dat în urmărire internaţională, după ce Poliţia Judeţeană Prahova a anunţat că acesta nu a fost găsit în ţară.

Citește și: Sebastian Ghiță, în topul celor mai căutați fugari din Europa

Decizia instanţei supreme vine după ce Completul de cinci judecători a decis arestarea preventivă a lui Sebastian Ghiţă, mandatul emis pe numele acestuia în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova, urmând să fie pus în aplicare când fostul deputat va fi găsit, acesta fiind dispărut din 21 decembrie 2016.

Pe 5 ianuarie, un complet de la instanţa supremă a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, după ce acesta a dispărut şi nu s-a mai prezentat la IPJ Prahova, încălcând astfel termenii controlului judiciar în dosarul în care a fost trimis în judecată alături de foşti şefi din Poliţie şi Parchete.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro