Europa se confruntă cu o secetă fără precedent. Ce e mai rău abia urmează, avertizează experții

Europa traversează una dintre cele mai secetoase veri din istoria sa. Alerte de secetă au fost deja emise pentru cea mai mare parte a continentului, incendiile i-au alungat pe oameni din case, fluviile și râurile s-au micșorat, iar un val brutal de căldură – care atinge un nivel record în anumite zone – va afecta probabil producția agricolă.

„Asistăm, într-adevăr, la o secetă care în mare măsură este fără precedent în multe părți” ale Europei, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus al UE, care analizează schimbările climatice.

Multe autorități municipale, din Italia spre exemplu, au cerut locuitorilor să reducă consumul de apă potabilă.

Lucrurile ar putea deveni mult mai grave.

Deși există posibilitatea ca modelele meteorologice să se schimbe și o lună august mai umedă să aducă vești bune, cea mai fierbinte parte a anului abia a început, iar previziunile sunt sumbre.

„Pentru anumite părți ale (sectorului) agriculturii, lucrurile arată deja rău. Ar trebui să se întâmple multe lucruri pentru ca acesta să devină un an bun”, a declarat Fred Hattermann, un hidrolog german de la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic, citat de Politico.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Iar veștile nu sunt bune. Mare parte din Europa se află în prezent în mijlocul unui val de căldură. Met Office din Marea Britanie a emis zilele trecute prima sa „alertă roșie” pentru zilele de luni și marți, prognozând temperaturi de peste 40 de grade pentru prima dată în istorie.

Astfel de temperaturi vor usca și mai mult solul de suprafață, care suferă deja din cauza lipsei apei.

Valurile de căldură împing copacii și arbuștii să tragă apa din adâncul solului, în încercarea de a supraviețui. Asta duce la epuizarea pânzei freatice pe care fermierii, industria, orașele și natura se bazează în perioadele de secetă.

Ecosistemele se pot prăbuși sub presiune, a avertizat Niko Wanders, profesor de fenomene hidrologice extreme la Universitatea Utrecht din Olanda.

„Acest impact durează mai mult de o săptămână, este nevoie de ani pentru recuperare”, a avertizat el.

Criză energetică, criză alimentară

În bazinul râului Pad (Po) din nordul Italiei, unde locuiește o treime din populația țării, nu a plouat deloc sau aproape deloc timp de peste 200 de zile.

Zona este una agricolă, importantă pentru întreaga țară și pentru Europa. Dar cel mai lung râu din Italia s-a micșorat dramatic.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

Guvernul italian, aflat în colaps pe fondul unei crize politice, a declarat stare de urgență în mare parte din nordul țării.

Ceva mai sus, în Alpi, zăpada care în general alimentează rezervoarele și barajele hidroelectrice a lipsit în această iarnă. Producția de energie hidroelectrică din Italia a scăzut cu 40% față de anul trecut, potrivit AFP.

Această scădere a producției de energie nu se limitează doar la Italia și vine în cel mai prost moment posibil pentru Uniunea Europeană, care plătește prețuri ridicate la energie și caută surse alternative pentru gazul rusesc.

În Portugalia, luna trecută, centralele hidroelectrice au produs un sfert din energia electrică pe care o produceau în luna iunie a anului trecut.

În condițiile în care fluxurile globale de alimente sunt deja sub presiune, seceta i-a speriat pe fermierii europeni.

Comisia Europeană preconizează că producția totală de cereale din acest an, inclusiv cea de grâu, orz și porumb, va fi cu 2,5% mai mică decât anul trecut, din cauza vremii secetoase.

Scăderea producției este o problemă suplimentară pentru țările în curs de dezvoltare, care se confruntă cu o criză alimentară agravată de războiul Rusiei din Ucraina.

Cu toate acestea, Europa va avea în continuare un excedent de aproximativ 40 de milioane de tone de cereale pentru export în sezonul următor.

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

Dar asta este o consolare prea mică pentru fermierii din zonele cele mai afectate. Ministerul ungar al agriculturii a declarat săptămâna trecută că, până la începutul lunii iulie, a primit 8.413 notificări pentru daune cauzate de secetă, care acoperă 322.000 de hectare, de trei ori mai mult decât în orice perioadă similară din istorie.

În Italia, perspectivele sunt și mai sumbre. „Estimăm o reducere a producției de aproximativ 30%, dar poate chiar mai mult, în special pentru cereale”, a declarat Alessandra De Santis, care conduce biroul din Bruxelles al lobby-ului agricultorilor italieni CIA.

„Acesta este momentul în care plantele au cu adevărat nevoie de apă pentru a crește, iar dacă nu putem da apă plantelor în acest moment specific, înseamnă că vom pierde producția”, a spus De Santis.

România se confruntă și ea cu efectele secetei, iar săptămâna trecută, guvernul a creat un comitet interministerial pentru gestionarea problemelor.

Rezistența la secetă

Secetele regionale sunt un fenomen obișnuit în timpul verii, în special în sudul Europei. Dar amploarea perioadei de secetă de pe o mare parte a continentului este excepțională. Din Ungaria, Germania și până în Peninsula Iberică, solul este uscat și devine din ce în ce mai uscat.

Majoritatea râurilor europene au acum debite sub medie. „Este clar că lucrurile se deteriorează pe toată linia”, a declarat Wanders.

Este prea târziu pentru a pune în aplicare cele mai eficiente măsuri de gestionare a secetei, care necesită adesea constituirea de rezerve strategice.

UE a solicitat ca toate bazinele hidrografice importante să fie vizate de o planificare în caz de secetă. Însă multe capitale au ignorat mesajul.

„Executarea acestor planuri de acțiune nu este o chestiune de săptămâni”, a declarat Wanders. „Este o chestiune de ani și decenii până când îți faci țara să reziste efectiv la secetă”, a spus el.

Dacă modelele meteorologice se confirmă pe parcursul verii, seceta ar putea trece de la un nivel grav la unul istoric.

Oamenii de știință nu trebuie să se întoarcă prea mult în trecut pentru a face comparații istorice. Europa s-a confruntat cu o secetă gravă – care apare o dată la 500 de ani – în urmă cu doar patru ani.

Dar săptămâna aceasta Rinul are un debit chiar mai mic decât în iulie 2018. În general, situația nu este la fel de gravă ca acum patru ani, a declarat Andrea Toreti, cercetător principal la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene.

„Nu încă”, a adăugat el.

Avertisment climatic

Gradul în care schimbările climatice determină sau exacerbează această secetă gravă nu este clar. O astfel de analiză este o provocare, a declarat Friederike Otto, lector la Imperial College London și una dintre cele mai importante experte mondiale în identificarea efectelor încălzirii globale.

Ea crede totuși că încălzirea globală a stat la baza creșterii numărului de episoade de secetă în cea mai mare parte a Europei, în special în Marea Mediterană.

Oamenii joacă, de asemenea, un rol prin suprasolicitarea resurselor de apă, a spus Otto. „O mare parte a problemei este reprezentată de drenarea solului”, a avertizat ea.

Wanders studiază și el îndeaproape Rinul de la domiciliul său din Olanda. El a spus că totalul anual al debitului în ultimele două decenii a fost cu aproximativ 3,29 de kilometri cubi mai mic decât media istorică.

„Există cu siguranță o tendință”, a spus el.

Toreti, cercetătorul Comisiei Europene, a spus că, chiar dacă eforturile de reducere rapidă a emisiilor vor avea succes, episoadele de secetă precum cea din 2018 ar putea deveni un eveniment obișnuit până la mijlocul secolului.

În relația dintre încălzirea planetei și seceta din Europa, importante sunt două dinamici cheie.

În primul rând, încălzirea continentului nu înseamnă doar mai multă evaporare a apei, ci și o creștere mai rapidă a vegetației, care, de asemenea, absoarbe apă.

„Apele noastre subterane, lacurile și râurile sunt reumplute iarna”, a declarat Hattermann, de la Institutul Potsdam.

„Deoarece iarna este din ce în ce mai scurtă, plantele încep să crească mai devreme și folosesc mai multă apă. Deci, chiar dacă precipitațiile ar rămâne la același nivel, pământul ar fi mai uscat”, a spus el.

Încălzirea globală a modificat, de asemenea, modelele meteorologice și eoliene din Europa, astfel încât sistemele de presiune atmosferică se blochează din ce în ce mai des, ceea ce poate crea perioade persistente fără precipitații, așa cum s-a întâmplat în acest an.

Pe termen lung, regiuni vaste ale continentului devin mai uscate.

Chiar dacă seceta va înceta în această vară, apele subterane și rezervoarele nu vor reveni imediat la nivelurile normale de altădată, a declarat Hattermann.

„Pentru asta, am avea de fapt nevoie de un număr de ani mai umezi”, a explicat expertul.

Urmărește-ne pe Google News