Seceta provoacă probleme în Europa încă din aprilie, iar asta anunță o criză de proporții a apei, în vară. România, printre zonele vulnerabile

Mai mult de un sfert din continent este în secetă din aprilie, iar multe țări se pregătesc pentru o repetare a verii uscate de anul trecut sau posibil condițiile chiar mai rele.

Potrivit lui Andrea Toreti, cercetător la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, Spania, sudul Portugaliei, Italia și Franța par deosebit de vulnerabile pentru această vară.

„Dar Polonia și alte regiuni precum Bulgaria, România, Grecia prezintă condiții îngrijorătoare privind seceta”, a spus el. Observatorul European al Secetei indică, de asemenea, probleme pentru țările nordice.

„Ne-am putea confrunta cu probleme”

Un studiu care utilizează date culese din satelit a confirmat la începutul acestui an că Europa suferă de secetă gravă din 2018. Creșterea temperaturilor îngreunează recuperarea din acest deficit, lăsând continentul blocat într-un ciclu periculos în care apa este din ce în ce mai puțină.

„Acum câțiva ani aș fi spus că avem suficientă apă în Europa”, precizează Torsten Mayer-Gürr, autorul principal al studiului. „Acum se pare că ne-am putea confrunta cu probleme.”

În timp ce condițiile umede din următoarele săptămâni ar putea reface suprafața solului și ar ajuta agricultura, chiar și o primăvară ploioasă nu poate remedia deficitul de apă subterană din Europa, avertizează experții. Seceta istorică de anul trecut a epuizat rezervoarele de suprafață și subterane ale continentului.

Recomandări

Browserul Google Chrome valorează 20 de miliarde de dolari. Gigantul american ar putea fi forțat de justiție să îl vândă

Cum vara se apropie, guvernele din multe state europene se străduiesc acum să abordeze atât penuria actuală, cât și cea viitoare, inclusiv prin a gestiona tensiunile care decurg din creșterea concurenței asupra apei.

Seceta, a declarat săptămâna trecută prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez, „va fi una dintre dezbaterile politice și teritoriale centrale ale țării noastre în următorii ani”.

Un raport al asociației fermierilor spanioli COAG a afirmat că unele cereale trebuie să fie „șterse” în patru regiuni în acest an, iar un meteorolog a precizat pentru El País că trebuie să „spună la revedere aproape întregii recolte de măsline”.

Rezervorul Sau de la nord de Barcelona a scăzut atât de mult, încât autoritățile au decis să elimine peștii pentru a evita ca aceștia să moară și să contamineze sursa de apă a regiunii. În toată Catalonia, rezervoarele se ridică la doar 27% din capacitate, în aprilie. Toate acestea au loc în timp ce Spania se confruntă cu un val de căldură timpuriu.

Probleme sunt și în alte părți din vestul Europei. Franța nu a înregistrat nicio ploaie pentru mai mult de 30 de zile consecutive în ianuarie și februarie, în cea mai uscată iarnă din ultimii 60 de ani.

Recomandări

Nicolae Ciucă, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Mă scoate din sărite șmecheria” | EXCLUSIV

De asemenea, cercetătorii din Italia au constatat o reducere cu 64% a zăpezii până la jumătatea lunii aprilie. Râul Po curge la un debit la fel de redus ca vara trecută, în timp ce lacul Garda este deja la mai puțin de jumătate din nivelul său mediu.

Ce cauzează seceta

Seceta este un fenomen complex și mulți factori, cum ar fi gestionarea defectuoasă a apei sau consumul excesiv, pot juca un rol. Cu toate acestea, creșterea temperaturilor va pune cu siguranță o presiune suplimentară asupra aprovizionării cu apă a Europei.

Există trei moduri prin care încălzirea globală face continentul mai uscat, arată Fred Hattermann, hidrolog la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic. În primul rând, cu cât temperaturile cresc mai mult, cu atât se va evapora mai multă apă. „Practic, ar trebui să avem o creștere constantă a precipitațiilor pentru a compensa creșterea evaporării”, explică el.

O hartă care arată locurile unde se înregistrează secetă, în primele zece zile ale lunii aprilie, semnalează că mare parte din continent se confruntă cu probleme. În ceea ce privește România, pe harta secetei, zona Vrancea apare cu roșu, cea mai valoare ca gravitate a secetei, în timp ce zone din Dobrogea apar cu portocaliu, dar și roșu, adică avertisment sau alertă, ultimele două trepte pe scara gravității.

Recomandări

Decizia UEFA: România a câștigat cu 3-0 la masa verde meciul cu Kosovo, în care oaspeții au ieșit de pe teren

Schimbările climatice nu fac decât să accelereze criza, prin perioade lungi cu temperaturi ridicate și aer uscat – așa cum s-a întâmplat anul trecut – sau precipitații abundente prelungite, așa cum a fost cazul în timpul inundațiilor mortale din 2021.

Și, în cele din urmă, ghețarii și stratul de zăpadă din Europa se micșorează rapid datorită creșterii temperaturilor, iar râurile importante precum Rinul, Dunărea, Ronul sau Po rămân fără o sursă de aprovizionare vitală.

Anul acesta, contribuția apei de topire la rezervoarele de apă din Europa „va fi într-adevăr mult mai mică decât de obicei”, a declarat Andrea Toreti, cercetător senior la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. „Pentru că 2023 a fost mai rău decât anul trecut – și acesta a fost deja cel mai rău, privind în urmă la ultimii 10 ani, iar acum este și mai rău.”

Ce măsuri iau statele

La începutul acestei luni, Italia a emis un decret privind seceta care reduce birocrația pentru infrastructura de apă, inclusiv pentru instalațiile de desalinizare. Spania a publicat încă din ianuarie un nou set de planuri de gestionare a apei.

Noua strategie națională de managementul apei a președintelui francez Emmanuel Macron vizează reducerea consumului total de apă cu 10% până la sfârșitul deceniului. Conform planului, fiecărui sector i se va cere să elaboreze propuneri de reducere a consumului de apă.

Strategia Germaniei, adoptată în martie, include pași pentru ca utilizarea apei să fie „durabilă” în 10 zone până în 2050, precum și o serie de 78 de măsuri care urmează să fie implementate până în 2030.

„Evident, apa este o resursă finită, iar noi, ca societate, probabil că nu am fost cât mai eficienți posibil în gestionarea acestei resurse limitate”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct la Copernicus, serviciul european de observare a climei.

Dispute privind resursele de apă

Între timp, gestionarea apei și decizia privind cine are acces la ea se transformă într-o problemă politică pe tot continentul.

Vara trecută au fost impuse restricții de utilizare a apei în Regatul Unit, Franța, Spania și Italia. Prioritizarea utilizării apei pentru infrastructura turistică, marile instalații industriale și agricultură a generat numeroase critici din partea celor afectați.

În acest an, unele orașe se confruntă deja cu noi restricții, iar în altele, restricțiile nu au fost niciodată ridicate. Catalonia a impus recent limite, inclusiv o reducere obligatorie cu 40% a consumului de apă pentru agricultură.

În sudul Germaniei, disputele legale cu privire la apă s-au dublat în ultimele două decenii. Și în Franța, tensiunile dintre ecologiști și fermieri cu privire la construcția rezervoarelor de apă au generat ciocniri violente în urmă cu o lună.

În regiunea spaniolă Andaluzia, planurile guvernului local de a spori irigațiile în apropierea zonelor umede Doñana, protejate de UNESCO, au stârnit indignare în rândul ecologiștilor și al partidelor de opoziție.

Maribel Mora, din partidul de extremă stânga Podemos, a turnat un pahar de nisip pe scaunul premierului Andaluziei, argumentând că Doñana va arăta „ca un deșert” dacă controversatul proiect de lege va fi adoptat.

Urmărește-ne pe Google News