Secretarii, mai tari ca primarii | Edilul Onțanu a luat șpagă ”doar” un milion de euro, ajutorul său a primit două

În general, în primării, secretarii generali sunt funcţionari influenţi, care nu trebuie decât să nu fie condamnaţi la închisoare pentru a rămâne şi peste două decenii pe scaun. Timp în care unii dintre ei ies în evidenţă doar cu averea strânsă din slujba de la stat. Recordul îl deţine Toma Şutru, de la sectorul 2, care are aproape 24 de ani de vechime ca secretar general de primărie.

Proba abuzului de putere pe care o au aceşti funcţionari publici, care sunt eterni pe funcţii, este dată chiar de ultimele dosare de corupţie care au lovit primăriile de sector. Astfel, primarul Neculai Onţanu (sector 2) a aranjat retrocedarea unor terenuri alături de Toma Şutru, conform DNA. Liviu Negoiţă, fostul edil de la sectorul 3, este urmărit penal într- un dosar de abuz în funcţie pentru eliberarea unor avize de urbanism alături de secretarul general Marius Mihăiţă. Nu în ultimul rând, fostul primar Cristian Poteraş a fost condamnat alături de secretarul general Gheorghe Florică în dosarul DNA privind retrocedarea ilegală a unor terenuri.

Ziarul Libertatea, printr-o serie de articole pe care le va prezenta în următoarele săptămâni, doreşte să atragă atenţia asupra faptul că este necesară şi curăţirea aparatului administrativ dintr-o primărie, nu doar schimbarea edililor. În acest sens, vom dezvălui puterea pe care au secretarii generali într-o primărie de oraş şi nu numai, un fel de superfuncţionari care nu sunt controlaţi de nici o instituţie, averea greu de justificat a unor angajaţi publici, dar şi pasivitatea unor instituţii care ar trebui să supravegheze atent activitatea acestor angajaţi ai cetăţenilor.

Recomandări

Procesul de 9 miliarde de euro dintre foști angajați ai Petrom și Guvernul României, care ar putea secătui bugetul țării

Primarul de la sectorul 2, Neculai Onțanu, a fost arestat pe 24 martie, pentru fapte de corupție

Superfuncţionarii din umbra primarilor

Cu ce se ocupă un secretar general? Legal, atribuţiile secretarului sunt stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al fiecărui primar. Însă, în majoritatea cazurilor, şi luăm ca exemplu sectorul 1, secretarul general coordonează: Serviciul Secretariat General, Audienţele, Biroul Autoritate Tutelară, Direcţia Juridică şi Resurse Umane, Direcţia Cadastru, Fond Funciar, Patrimoniu şi Evidenţă Electorală. Rezumând, avizează orice decizie a primarului şi concepe, în cadrul secretariatului primăriei, toate hotărârile de consiliu local care apoi sunt modificate punctual de aleşii locali. Secretarii generali sunt eterni în funcţie, neputând fi înlocuiţi decât în situaţia în care nu vin la muncă. Un singur astfel de funcţionar a fost schimbat în ultimul deceniu în Bucureşti, Gheorghe Florică. Asta pentru că în loc să meargă la muncă la Primăria Sector 6, din 2014 s-a dus la Penitenciarul Rahova, ca să-şi execute pedeapsa.

Omul şpăgii de milioane

Toxicitatea unor funcţionari care sunt dispuşi să facă matrapazlâcuri în schimbul îmbogăţirii este redată cel mai bine de cazul lui Toma Şutru (născut în 1957). În funcţie din 1993, acesta şi familia sa s-au îmbogăţit nestingheriţi până în acest an, când a fost pus sub acuzare de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Şi asta doar pentru că pentru a scăpa cu o condamnare uşoară într-un caz în care a dat mită unei judecătoare, Cristi Borcea, fostul acţionar de la Dinamo, a făcut un denunţ. Aşa că Borcea şi-a amintit că i-a omenit pe Neculai Onţanu şi pe Toma Şutru. Celui din urmă i-a dat două milioane de euro pentru a facilita punerea în posesie asupra unor terenuri situate în sectorul 2 şi doar un milion de euro lui Neculai Onţanu. Această distribuţie a şpăgii arată cât de important este, de fapt, secretarul unei primării.

Recomandări

Ce poate face Iohannis pentru România

Toma Şutru a fost un personaj discret pe durata mandatului său de peste două decenii ca secretar general, însă putred de bogat, aşa cum au descoperit procurorii DNA. Astfel, conform anchetatorilor, Şutru a primit, în 2007, “suma de 2.000.000 de euro remisă de către denunţător (n.r. – Cristi Borcea), care a fost transferată în-tr- un cont pentru care Şutru avea drept de semnătură. Pentru a ascunde originea infracţională a banilor au fost realizate ulterior mai multe transferuri bancare şi investiţii imobiliare în România şi în Spania”, susţin procurorii.

Procurorii anticorupţie au descoperit că superfuncţionarul de la sectorul 2 se folosea de rude pentru a-şi ascunde averea. Astfel, pentru a masca mita, Toma Şutru a încheiat un contract cu familia lui Borcea prin care vindea un teren, evaluat la 200.000 de euro, trecut pe numele tatălui, pentru care pretindea că a primit cele două milioane de euro.

Un revoluţionar bogat

Ziarul Libertatea a descoperit imperiul ridicat de familia lui Şutru, ai cărei membri fie nu au venituri, fie câştigă 500-600 de lei din pensii sau indemnizaţii de consilier local. Am încercat să-l contactăm pe Toma Şutru, însă nu am reuşit acest lucru, secretarul general al Primăriei Sectorului 2 fiind arestat. Rudele şi colegii săi ne-au transmis că acesta nu vrea să comunice cu presa asta şi pentru că este implicat în dosarul DNA şi nu are voie să facă acest lucru.

Recomandări

Alegeri prezidențiale 2024. România a avut patru președinți după Revoluție. Istoricul alegerilor începând cu 1990

Toma Şutru a început să acumuleze avere profitând de legea care permitea revoluţionarilor să primească teren, în jur de jumătate de hectar, şi ajutoare financiare de peste 20.000 de lei pe an. Secretarul general de la sectorul 2 a susţinut, în 1995, că este o victimă a Revoluţiei din 1989 şi a primit carnetul de revoluţionar. Fratele său, Pavel Şutru, a făcut acelaşi lucru anul următor. Aşa că amândoi s-au ales cu peste un hectar în Popeşti-Leordeni. Şi de la omul care cerea 0,5 hectare de pământ ca revoluţionar pentru că nu avea alte proprietăţi, acesta avea în 2008, la prima sa declaraţie de avere, mai multe terenuri şi case.

Astfel, acum opt ani, Toma Şutru deţinea deja un teren arabil în Ilfov, un teren arabil în Călăraşi şi un teren extravilan în comuna călărăşeană Belciugatele, cumpărat în perioada 2006-2007. Altfel spus, în perioada în care, aşa cum susţin procurorii DNA, acesta ar fi primit şpaga de două milioane de euro. Ca imobile, secretarul general avea deja o casă în Bucureşti, de 160 mp, o casă de vacanţă în judeţul Braşov, de 150 mp, şi un apartament cu două camere în Capitală. Veniturile lui Toma Şutru şi ale soţiei casnice au fost de maximum 100.000 de lei pe an, adică 25.000 de euro, asta în condiţiile în care soţia, Angela, sau fiul, Mihai Cristian, nu au venituri.

Domeniu de pescuit pe numele fiului

Conform declaraţiei de avere din anul 2012, Toma Şutru a donat jumătate din terenul de 0,87 ha din Belciugatele către fiul Mihai Cristian Şutru (foto). În anul următor, fiul obţine autorizaţii pentru a ridica pe această proprietate un adevărat domeniu de recreere, la marginea unui lac destinat pescuitului. Astfel, fiul fără venituri al lui Toma Şutru ridica o clădire cu un etaj, plus pod circulabil.

Mai mult, realiza o piscină la locuinţa existentă, foişor, teren de sport şi vestiarul aferent, sere, bazin preluare ape pluviale, parcaje şi împrejmuire în comuna Belciugatele. Toma Şutru susţine că a cumpărat terenul domeniului din judeţul Călăraşi în perioada 2006-2007, atunci când ar fi primit şi mita de la Borcea. Nu scria şi preţul de achiziţie.

Însă, în 2009, un vecin al proprietăţilor lui Şutru vindea 23.322 mp cu o sumă de aproape 500.000 de euro, aşa cum ne-a precizat acesta. Secretarul general de la sectorul 2 a cumpărat 12.000 mp în aceeaşi zonă cu doi ani înainte, rezultă că a plătit pentru acest teren măcar 250.000 de euro, bani pe care nu îi avea în declaraţia de avere.

Fratele este milionar în Popeşti-Leordeni

În orăşelul Popeşti- Leordeni, de la marginea Capitalei, consilierul local Pavel Şutru, fratele secretarului general de la sectorul 2, a rămas un fel de primar din umbră al localităţii, care s-a dezvoltat imobiliar în ultimii ani datorită cartierelor construite lângă gura de metrou de la Dimitrie Leonida. Pavel Şutru a reuşit să ajungă milionar având venituri din pensie, cam 6.000 de lei pe an, şi încă aproape 5.000 de lei din indemnizaţia anuală de consilier local. Nici soţia, Ana Şutru, nu este vreo comoară financiară care să explice averea familiei. 7.000 de lei este pensia sa în cursul unui an.

La capitolul terenuri, fratele secretarului general de la sectorul 2 deţine, pe lângă terenul primit ca revoluţionar, şapte hectare de pământ în Popeşti-Leordeni, 1.200 de mp în comuna Frumuşani din Călăraşi şi 2.600 mp în Prahova, în comuna Măneciu. El mai are două apartamente şi două case în Popeşti-Leordeni. În garaje sunt parcate două maşini de lux, un Rover şi un Lexus, iar în conturi are aproape 800.000 de lei.

Urmărește-ne pe Google News