„Prin decret a fost convocat pe 26 mai referendumul cu încălcarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, dar şi a recentei decizii a CCR care a recomandat ca cele două categorii de acţiuni – alegerile europarlamentare şi referendumul – să nu se suprapună, pentru că o să se creeze confuzie în dezbaterea care ar trebui să aibă loc pentru fiecare acţiune în parte. O a doua remarcă aş face-o vizavi de inutilitatea acestui referendum, care, prin întrebările puse, tinde la modificarea Constituţiei, astfel încât, dacă ar fi să mergem până la capăt, ar trebui să se organizeze un referendum acum cu aceste întrebări, să se revizuiască Constituţia în Parlament şi să fie din nou supusă referendumului pentru ca ea să intre în vigoare. Pe de o parte, am putea face două referendumuri pe aceeaşi temă, iar pe de altă parte am putea obţine rezultate contradictorii în cele două referendumuri. De exemplu un „da” acum şi un „nu” la adoptarea Constituţiei, pentru că lucrurile evoluează şi nu se ştie cum se schimbă percepţia”, a afirmat, joi, Greblă la Antena 3.

El a subliniat că aceeaşi Comisie de la Veneţia a recomandat ca, „în cazul în care întrebările nu sunt suficient de clare sau creează confuzie, o instanţă independentă ar trebui să se pronunţe asupra acestora”.

„Preşedintele a formulat două întrebări: ‘Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?. Dacă un cetăţean, un votant, vrea să fie de acord, de exemplu, cu interzicerea amnistiei, dar vrea să fie împotriva interzicerii graţierii pentru că din raţiuni umanitare, din raţiuni de sănătate, de familie, pentru un om care execută o pedeapsă pentru prejudiciu mic într-o situaţie excepţională trebuie graţiat. Acest cetăţean nu are cum să răspundă la această întrebare, pentru că ea este alternativă. Ele trebuiau formulate separat: Sunteţi de acord cu interzicerea graţierii? Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei? Da sau nu şi pentru una, şi pentru cealaltă. A doua întrebare este la fel de neclară întrucât dacă eşti de acord cu interzicerea adoptării ordonanţelor de urgenţă în materiile pe care le spune preşedintele, este inutil să fi de acord cu extinderea sferei acţiunilor autorităţilor care pot să sesizeze Curtea Constituţională, pentru că nu mai au ce să sesizeze, de vreme ce ordonanţele ar fi interzise. Este imposibil de răspuns la amândouă cu un singur răspuns. (…) Una se exclude pe cealaltă, pentru că nu putem avea ‘da la amândouă, de exemplu”, a spus Greblă.

Potrivit acestuia, ‘referendumul a avut numai raţiuni electorale.

„Eu nu ştiu cu cine s-a consultat (n.r. – preşedintele), dar sunt convins că referendumul a avut numai raţiuni electorale şi acum trebuie să aşteptăm ziua de 26 mai să vedem cât de mult îi profită aceste întrebări sau, dimpotrivă, cetăţenii vor considera că este un lucru absolut inutil, un lucru costisitor şi care are darul de a concentra atenţia spre acest referendum şi nu spre europarlamentare, care reprezintă o etapă foarte importantă pentru România, mai ales în perioada următoare, când evoluţia UE este în plină desfăşurare”, a adăugat Greblă.

Președinția a anunțat cele două întrebări pentru referendumul pe Justiție de pe 26 mai, într-o conferință de presă susținută de purtătorul de cuvânt al Palatului Cotroceni.

Cele două întrebări pe care preşedintele le va pune la referendum sunt:

1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Citeşte şi: VIDEO | Interviu cu „Domnul Alocație”, Robert Sighiartău, secretarul general al PNL: „Tăriceanu n-a făcut decât să fie la butoniera lui Liviu Dragnea și să aplice tot ce a vrut el”

Urmărește-ne pe Google News