„Nu am văzut nicio retragere a forțelor ruse, avem date confirmate din surse deschise, de la sateliți comerciali. Și, desigur, asta contrazice eforturile diplomatice”, a punctat Stoltenberg.
„Ceea ce vedem este, de fapt, că a crescut numărul de trupe și mai multe trupe sunt pe poziții. 100.000 de soldați și echipamente grele. Astfel de acțiuni, cum a fost și atacul cibernetic din Ucraina, vin înainte de o intervenție militară. Până acum, nu am văzut nicio dezescaladare”, a completat el.
- Declarațiile lui Stoltenberg vin după ce Ministerul rus al Apărării a publicat o filmare care arată că tancuri, vehicule de luptă de infanterie și unități de artilerie autopropulsate părăsesc Peninsula Crimeea, pe care Moscova anexat-o în 2014.
„Suntem profund îngrijorați de acumularea militară rusă la scară foarte mare, neprovocată și nejustificată în și în jurul Ucrainei și în Belarus. Îndemnăm Rusia, în cei mai clari termeni posibili, să aleagă calea diplomației și să-și retragă forțele din Ucraina, în conformitate cu obligațiile și angajamentele sale internaționale”, a spus secretarul general NATO.
Diplomatul a remarcat că este al șaptelea an consecutiv când cresc cheltuielile NATO pentru apărare, „217 miliarde de euro începând cu 2014”.
„Suntem deschiși la dialog, dar nu facem compromisuri. NATO e o alianță defensivă. Stabilitatea Europei este pusă în pericol. Rusia a demonstrat că e dispusă să conteste principii fundamentale”, a completat oficialul.
În consecință și pentru a asigura apărarea tuturor aliaților, desfășurăm forțe terestre suplimentare în partea de est a Alianței, precum și mijloace maritime și aeriene suplimentare. Măsurile noastre sunt și rămân preventive.
Jens Stoltenberg:
„România e gata să găzduiască un grup de luptă”
Întrebat despre constituirea „grupurilor de luptă”, pe modelul celor care sunt dispuse deja în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, conduse de Regatul Unit, Canada, Germania și Statele Unite, Stoltenberg a răspuns: „Luăm în considerare mișcări pe termen lung. Am cerut sfaturi și detalii de la comandanții militari. O decizie finală nu a fost luată, dar este posibil să fie noi grupuri de luptă, în România și zona Mării Negre. România e gata să găzduiască un grup de luptă, noi suntem gata să mărim și mai mult forța defensivă”.
Potrivit The Guardian, Alianța intenționează să întărească flancul estic cu încă 4.000 de militari americani, dislocați în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, ca răspuns la amenințarea rusă din nordul, estul și sudul Ucrainei.
Pentagonul a trimis deja o mie de militari americani, repoziţionaţi din Germania în România. Primul convoi cu tehnică militară a intrat miercuri, 9 februarie, în țară pe la Vama Nădlac și va fi cantonat la baza de la Mihail Kogălniceanu.