Secretele fondatorului Telegram, „cea mai periculoasă aplicație de mesagerie”, folosită de teroriști, traficanți și disidenți

Lui Pavel Durov i se mai spune uneori „Zuckerberg al Rusiei”, deoarece a fondat clona rusească a Facebook, VKontakte, în 2006.

Dar al doilea său proiect, Telegram, este mai semnificativ și a devenit, între timp, în cuvintele folosite de revista Der Spiegel, „cel mai periculos serviciu de mesagerie”.

Puține lucruri sunt cunoscute despre miliardarul rus, refugiat între timp în Dubai.

De la debutul pandemiei, Telegram a devenit mai populară decât oricând. Este considerată a fi una dintre puținele platforme de comunicare care poate ține pasul cu produsele din Silicon Valley.

Milioane de utilizatori au trecut anul acesta de la WhatsApp la Telegram. Doar că Telegram nu este doar un WhatsApp alternativ.

Platforma se promovează ca un serviciu care scapă de controlul oricărui guvern, un spațiu unde oricine poate scrie sau face ce-i trece prin cap.

Acest lucru a atras adepți ai teoriilor conspirației, extremiști de dreapta, dealeri de droguri sau escroci, dar și protestatari din țări cu regimuri dictatoriale.

Falsificatorii folosesc aplicația pentru a oferi certificate false de vaccinare COVID, dealerii o folosesc să vândă droguri.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Orice platformă online se confruntă, la un moment dat, cu o decizie dificilă, aceea de a trage o linie între limitele libertății de exprimare și cele ale conținutului interzis.

Twitter a interzis accesul lui Donald Trump pe termen lung, la fel și Facebook, care a șters în ultimii ani numeroase pagini și conturi asociate cu limbajul urii sau teorii ale conspirației. Chiar și așa, insuficient, potrivit criticilor.

Însă Telegram șterge conținut foarte rar.

Autoritățile nu pot face prea multe, deoarece Durov nu le oferă acces la datele utilizatorilor. A construit o rețea opacă de companii care este dificil de descâlcit, ceea ce înseamnă că accesul guvernului este cu atât mai dificil. Durov și-a înregistrat companiile în Insulele Virgine și în Belize.

„Eu, unul, nu sunt un mare fan al ideii de țări”, declara el în 2014, într-un interviu pentru New York Times.

Alte servicii similare cooperează cu autoritățile, la solicitarea instanțelor. În schimb, timp de ani, procurorii germani nici nu au știut la ce adresă să contacteze Telegram.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Acum există, ce-i drept, o adresă în Dubai, dar investigatorii au asigurat Der Spiegel că nu au primit niciodată vreun răspuns de acolo.

Într-o lume în care utilizatorii se tem tot mai mult de pierderea intimității, Telegram se mândrește cu faptul că nu a cedat în fața guvernelor.

„Până acum, am dezvăluit zero biți de date ale utilizatorilor către părți terțe, inclusiv guverne”, spun oficialii aplicației.

Telegram este ajutată de faptul că, din punct de vedere legal, se află într-un punct mort, neacoperit de prevederile în vigoare.

Cum să sfidezi FSB-ul rus

Acest lucru s-ar putea schimba în unele țări. Potrivit Der Spiegel, Ministerul Justiției din Germania cere acum Telegram să devină accesibilă la cererile autorităților, să șteargă conținutul infracțional și să ofere anchetatorilor, când este necesar, datele utilizatorilor.

Biroul Federal de Justiție vrea să amendeze Telegram pentru că nu a desemnat o persoană de contact pentru autorități și pentru că nu a oferit o procedură pentru reclamațiile privind conținutul infracțional, așa cum prevede legea germană.

Compania riscă amenzi de până la 55 de milioane de euro. E neclar care va fi efectul acestui demers legal.

Un caz din 2011 oferă un exemplu concret al felului în care Durov răspunde la solicitările guvernului.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

În anul respectiv, Rusia se confrunta cu cele mai mari proteste antiguvernamentale de la căderea URSS, iar în orașul lui Durov, Sankt Petersburg, 10.000 de oameni au ieșit pe străzi împotriva lui Vladimir Putin.

Durov era încă CEO-ul VKontakte, rețeaua socială care atunci avea 100 de milioane de utilizatori, iar guvernul de la Moscova era nemulțumit că protestatarii au folosit această rețea pentru a-și coordona manifestațiile.

Când serviciul rus de securitate, FSB, i-a cerut lui Durov să închidă grupurile protestatare de pe VKontakte, el a refuzat, preferând în schimb să publice scrisoarea oficială a autorităților pe Twitter, alături de o poză cu un câine care scoate limba.

Trei zile mai târziu, ofițerii de poliție au bătut la ușa apartamentului său de lux, dar au plecat, după o oră, după ce Durov a refuzat să le deschidă.

Momentul acela a marcat începutul confruntării cu guvernul rus, dar a dus, totodată, și la fondarea Telegram.

Durov a relatat că în momentul în care forțele de securitate stăteau în fața ușii sale, el a realizat că nu are un canal sigur de comunicare cu fratele său. Așa că a creat unul și l-a lansat, sub numele Telegram, în august 2013.

Fuga din Rusia

Problemele lui Durov cu autoritățile de la Moscova au continuat.

Mai întâi a fost anchetat pentru un presupus incident izbucnit în timpul unui control în trafic, apoi, un om de afaceri apropiat de Kremlin a cumpărat acțiuni la VKontakte.

În cele din urmă, el a fost dat afară din propria companie și a părăsit țara, câteva zile mai târziu.

O vreme, el a călătorit cu un pașaport eliberat de Saint Kitts şi Nevis, o țară insulară din Caraibe, pe care l-a cumpărat cu 250.000 de dolari. A postat imagini de la o petrecere din Barcelona, dintr-un castel din Italia, a vizitat frecvent Germania, unde a vorbit la conferințe pe teme de tehnologie din München sau Berlin.

După câțiva ani, s-a stabilit în Dubai.

Antreprenorii ca el sunt scutiți de taxe în Golf, un lucru important. În același timp însă, orașul este atent controlat de autorități, cu tehnici de supraveghere. Iar organizațiile umanitare critică situația drepturilor omului din regiune.

Cu toate acestea, Durov s-a simțit în siguranță acolo. El s-a și întâlnit și cu prințul moștenitor, cu care s-a pozat, pe acoperișul unui zgârie-nori.

Misterul echipei Telegram

Pavel Durov e de negăsit la birou.

Jurnaliștii Der Speigel care au ajuns la sediul Telegram, din unul dintre turnurile de birouri din Dubai, au bătut fără succes la ușă.

La parter, recepționera a spus că nu a văzut pe nimeni urcând în birou în cei trei ani de când lucrează acolo. „E foarte ciudat, nu avem niciun contact cu ei. Niciunul”, a explicat recepționera.

Multe sunt neclare în legătură cu compania, spre exemplu, câți angajați are?

În ianuarie 2020, Durov însuși spunea unei instanțe din SUA, într-o declarație video, că angajează în jur de 25-30 de oameni în echipa de bază. Foștii angajați spun că cifra este corectă și că puține nume sunt cunoscute, din motive de securitate.

Un nume este totuși știut, cel al fratelui lui Pavel Durov – Nikolai.

Un fost angajat, Andrei Lopatin, spune că îl cunoaște pe Nikolai încă din școală și că împreună au câștigat concursuri de programare, înainte de a ajunge să lucreze la VKontakte și apoi la Telegram.

Lopatin își amintește cum a stat cu Nikolai să construiască fundația tehnologică a aplicației, care trebuia să fie atât sigură, cât și rapidă.

Lopatin, care ulterior a părăsit compania, este unul dintre puținii foști angajați dispuși să vorbească în mod public. El explică că relația dintre cei doi frați este una apropiată și că toate deciziile strategice sunt luate de Pavel.

Un alt fost angajat, Anton Rosenberg, descrie echipa Telegram ca pe „un cult” pentru Durov.

Rosenberg a dat în judecată compania în 2017, după ce a fost demis din postul de programator senior.

Dorința de influență și recunoaștere globală

Din interviurile cu foștii angajați ai companiei, scrie Der Spiegel, reiese ideea că CEO-ul companiei nu este mânat în luptă de bani, ci de dorința de a avea influență și recunoaștere globală.

  
 
 
 
 
 
 
 Vezi această postare pe Instagram
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
O postare distribuită de Pavel Durov (@durov)
 

„Practic, Durov se vede ca un inginer al propriului univers”, spune Nikolai Kononov, autorul unei cărți despre fondatorul Telegram.

Fascinația lui Durov pentru filmul „Matrix” și eroul lui, Neo, ilustrează foarte bine această idee.

Entuziasmul lui pentru acest film a fost atât de mare, încât de la un punct, Durov a început să se îmbrace tot timpul în negru, precum Neo.

În ziua de azi, Durov nu mai acordă interviuri. Cel mult, comunică cu publicul prin intermediul canalului său de Telegram sau prin postările rare de pe Instagram.

Împreună cu fratele său, formează o echipă formidabilă.

Telegram a oferit abilitatea de criptare end-to-end (de-a lungul întregului proces de comunicare) înainte ca WhatsApp să ofere același lucru, câștigându-și pentru o vreme reputația dubioasă de a fi serviciul preferat de mesagerie al Statului Islamic, scrie Der Spiegel.

Un aspect important pentru creșterea Telegram în ultima vreme a fost posibilitatea de a crea grupuri și canale.

În grupuri, publice sau private, până la 200.000 de oameni pot comunica unul cu celălalt, în vreme ce canalele permit transmiterea mesajelor către un număr nelimitat de abonați.

Pe WhatsApp, grupurile pot avea maximum 256 de membri.

Acestea sunt funcțiile care au făcut din Telegram mai mult decât o aplicație pentru mesagerie.

Teroriști și extremiști, acasă pe Telegram

Mișcarea „Querdenken” (Gândirea laterală), din Germania, spre exemplu, folosește diverse canale Telegram pentru a-și organiza protestele în orașele din țară.

Un exemplu recent în care Telegram a intervenit totuși este cel al lui Attila Hildmann, un german acuzat că împrăștie un discurs extremist, cu accente antisemite, care glorifică nazismul și violența.

Dar blocarea canalului lui Hildmann este „o excepție majoră”, potrivit lui Flemming Ipsen, de la organizația jugendschutz.net, care oferă protecție copiilor, pe internet.

„Deocamdată nu am putut identifica o abordare sistematică și activă a Telegram împotriva conținutului interzis”, spune acesta.

O analiză a CeMAS, o organizație care monitorizează extremismul în spațiul online, este de acord cu această observație.

„Deoarece operatorul nu intervine aproape niciodată, Telegram a devenit spațiul central pentru ideologiile conspiraționiste și de extrema dreaptă pe internet”, spune Miro Dittrich, de la CeMAS.

Pe Telegram circulă „liste de inamici”, cu nume și uneori adrese ale politicienilor, spre exemplu.

După votul din aprilie din Parlament, care a oferit guvernului puteri excepționale pentru introducerea restricțiilor COVID, a fost nevoie de doar două ore și jumătate pentru ca pe Telegram să apară o „listă de asasinare”, care includea numele tuturor parlamentarilor care au votat „pentru”.

Telegram nu a șters lista.

Un canal al muzicianului german Xavier Naidoo demonstrează de asemenea că violența poate fi la ea acasă pe Telegram. Potrivit unei analize a CeMAS, Naidoo a distribuit conținut de pe canale extremiste în cel puțin 150 de cazuri, de la debutul pandemiei COVID.

„Jos cu capetele lor”, spune una dintre postările lui Naidoo, cu referire la liderii de la Vatican, ONU și la „francmasonii evrei”.

Chiar și teroriștii sau potențialii teroriști pot deveni eroi pe Telegram, așa cum arată cazul lui Coleman B. un texan de 28 de ani, pe care autoritățile l-au arestat deoarece suspectau că ar urma să comită un atac armat într-un magazin Walmart.

Când au intrat în apartamentul lui, oamenii legii au găsit arme, muniție și steaguri cu simbolurile naziste.

Coleman B. își schimbase recent numele de utilizator pe Telegram cu cel al teroristului din Christchurch, Noua Zeelandă. Șeriful responsabil cu dosarul a subliniat că prin arestarea lui, autoritățile au reușit să prevină ceva „de necrezut”.

Însă pe Telegram, mulți utilizatori și-au arătat susținerea față de suspect, în special un grup numit Inkjet Division, fondat aparent chiar de el. Într-una dintre postări, el le promitea urmăritorilor săi să îi pregătească pentru terorism.

Unele canale includ instrucțiuni pentru fabricarea de bombe, arme sau otrăvuri.

Anis Amri, teroristul care a ucis 12 oameni când a intrat cu camionul într-un târg de Crăciun din Berlin, în 2016, a vorbit cu teroriștii din Statul Islamic pe Telegram, înainte de atac.

Platforma este casă pentru toate infracțiunile imaginabile ce pot fi comise pe internet. Aici pot fi găsiți dealeri de arme sau oameni care oferă bani falși și date furate.

Din cauza numărului mare de grupuri care se ocupă cu traficul de droguri pe Telegram, poliția din Berlin instituit o echipă care se ocupă în mod special cu monitorizarea acestui fenomen în online.

Compania spune că conținutul ilegal este interzis pe platformă. Dar implementarea acestei reguli este aproape inexistentă.

Platforma protestatarilor din Belarus

Ministerul de Interne de la Berlin consideră de multă vreme că Telegram este o platformă problematică, scrie Der Spiegel. Iar oficialii iau în calcul și posibila blocare a aplicației, dacă aceasta refuză să coopereze.

„Nicio platformă folosită de milioane de oameni în UE nu are dreptul de a ignora cadrul legal”, spune ministrul justiției din Germania, Christine Lambrecht.

Ținând cont de apropierea alegerilor parlamentare din Germania, din toamna aceasta, oficialii se tem că platforma ar putea deveni o sursă de dezinformare care ajunge la un număr mare de oameni.

În același timp însă, în cele mai represive țări, aplicația este deseori folosită drept armă redutabilă împotriva cenzurii, așa cum este cazul în Hong Kong, Iran sau Belarus.

Când zecile de mii de protestatari au ieșit anul trecut pe străzile din Belarus, canalul Nexta a devenit rapid cel mai important instrument, care oferea informații tuturor urmăritorilor, din țară sau de peste hotare, dar ajuta și la coordonarea manifestațiilor.

Aleksandr Lukașenko a blocat zile întregi accesul la internet, dar Durov a avut grijă ca Telegram să rămână activ.

La momentul respectiv, echipa Nexta îl avea la conducere pe activistul Roman Protasevici, cel care a fost arestat recent la Minsk, după ce cursa Ryanair în care se afla a fost deturnată.

Noul redactor-șef al Nexta, Tadeusz Giczan, a declarat pentru Libertatea că presa independentă din Belarus, sufocată de regimul lui Lukașenko, a fost nevoită să se mute aproape integral pe Telegram.

Este motivul pentru care mulți oameni s-au întrebat ce anume susține Pavel Durov, din punct de vedere politic.

În trecut, scrie Der Spiegel, el a înclinat spre libertarianism. Lumea se schimbă prea repede pentru ca parlamentarii să poată ține pasul, a scris el odată. Prin urmare, concluziona el, cel mai bine ar fi să abolim toate regulile.

Această viziune se potrivește cu abordarea companiei care evită să ia măsuri împotriva utilizatorilor, în ciuda conținutului ilegal.

Un fost coleg, Anton Rosenberg, crede însă că acest mod de gândire are mai degrabă legătură cu profitul. „Lupta pentru libertate vinde bine și atrage noi utilizatori”, explică el.

Alți oameni, care l-au cunoscut pe Durov în trecut, spun că acesta a încercat să nu se amestece în politică. „Rămâi neutru”, este filosofia lui, potrivit unui alt coleg, Ilia Perekopski.

Chiar dacă opoziția din Rusia l-a considerat pe Durov un erou, în 2011, motivația sa principală a avut cel mai probabil de-a face cu interesul de afaceri, scrie Der Spiegel.

Cât valorează Pavel Durov?

Situația financiară a companiei este un alt secret. În 2020, într-o mărturie video pentru instanța americană, el a anunțat că a investit în jur de 218 milioane de dolari în Telegram până în 2017.

Estimările independente sunt de acord că el a adus în jur de 200-400 de milioane de dolari, odată cu vânzarea ultimului pachet de acțiuni la VKontakte.

Deja, la vârsta de 28 de ani, câștigase sute de milioane de dolari, scria chiar el într-o postare pe blog. Dar asta „nu m-a făcut niciodată fericit”, a adăugat.

Un moment faimos a rămas cel în care Durov, pe atunci la VKontakte, a aruncat bani pe fereastra biroului din Sankt Petersburg – bancnote de 5.000 de ruble, echivalentul a 124 de euro, la acel moment.

Fostul coleg Rosenberg își amintește și el de acea zi. „Mai întâi au încercat să arunce pur și simplu bancnotele, dar din cauza vântului, se lipeau de fațada clădirii. Așa că au început să facă avioane din bancnote, pe care le-au aruncat pe stradă”, povestește acesta.

Strategia lui Durov și precedentul Parler

În 2017, frații Durov au făcut un plan de a aduce venituri companiei, fără a-și încălca promisiunea de a oferi o aplicație gratuită și fără reclame.

Ideea era de a crea o criptomonedă pentru aplicație, împreună cu un sistem blockchain numit Telegram Open Network, sau TON. Aplicația ar fi permis oamenilor să facă transferuri de bani și cumpărături.

Echipa a colectat 1,7 miliarde de dolari de la investitori, inclusiv de la oligarhi ruși, un fond al lui Roman Abramovici, patronul Chelsea, și al lui Jan Marsalek, fostul director al Wirecard, procesatorul german de plăți, fugit din țară și dat acum în urmărire generală de autorități.

Marsalek era un fan entuziast al Telegram.

Legăturile dintre Telegram și Wirecard, care între timp a fost implicată într-un scandal uriaș din cauza neregulilor financiare, erau foarte apropiate, cele două companii având birouri în aceeași clădire, în Dubai. O posibilă colaborare nu a dus însă în cele din urmă nicăieri.

Incapacitatea fraților Durov de a-și lansa criptomoneda reprezintă probabil unul dintre puținele obstacole de care s-au lovit.

De atunci, Durov a încercat să strângă bani într-un mod mai convențional – listând acțiuni ale companiei în valoare de mai bine de un miliard de dolari. În presa rusă, circulă acum zvonuri privind o posibilă ofertă publică inițială de acțiuni, cu o valoare speculativă de piață între 30 și 50 de miliarde de dolari.

În cele din urmă, reclamele vor apărea și ele pe Telegram, dar doar pe canalele publice, cel puțin deocamdată.

În viitor, nevoia de capital ar putea fi cea care îl va determina pe Durov să joace după reguli, scrie Der Spiegel.

Durov trebuie să fie, de asemenea, atent să nu strice relațiile cu Apple și Google, din moment ce are nevoie ca aplicația să rămână disponibilă în magazinele acestora.

Aplicația de mesagerie Parler a demonstrat ce se poate întâmpla dacă nu te înțelegi bine cu cei doi giganți. Insurecția de la Capitoliu din SUA, din ianuarie, a fost organizată cu ajutorul Parler și la scurt timp după aceea, atât Apple, cât și Google au eliminat aplicația din magazinele lor, afectându-i substanțial capacitatea de a ajunge la oameni.

Pavel Durov, scrie Der Spiegel, trebuie să fie atent dacă vrea să evite aceeași soartă.

Urmărește-ne pe Google News