Membrii Secției susțin că transmiterea de către președinte „în termeni categorici, a unor directive către Secția pentru judecători, despre cum trebuie să interpreteze și să aplice normele privind statutul judecătorilor este inacceptabilă”.

Comunicatul Secției pentru judecători a CSM este o replică la explicațiile lui Klaus Iohannis privind motivele pentru care a respins-o pe Dana Gîrbovan din funcția de ministrul al Justiției. Președintele a precizat că un judecător în funcție nu poate ocupa poziția de ministru al Justiției, făcând referire la o decizie CCR și la recomandările Comisiei de la Veneția.

De cealaltă parte, Secția pentru judecători a CSM a menționat că „recomandările Comisiei de la Veneția, la care face trimitere Președintele Klaus Iohannis, se referă la legislația statului Kyrgyzstan”.

Comunicatul Secției pentru judecători din cadrul CSM

„Pentru corecta informare a opiniei publice, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii formulează următoarele precizări în vederea lămurii problemei incompatibilității cu funcția de judecător și a momentului în care aceasta apare.

Recomandările
Comisiei de la Veneția, la care face trimitere Președintele Klaus
Iohannis, se referă la legislația statului Kyrgyzstan care
reglementa candidatura unui magistrat într-o funcție politică
electivă, ce presupune ca judecătorul să îşi facă campanie
electorală.

Mai mult, în textul
legislativ analizat de Comisia de la Veneția, se prevede că
judecătorul este numit din nou în funcție după ce starea de
incompatibilitate dispare, fără ca acest fapt să afecteze
independența sa ulterioară.

Dacă depășim standardele din Kyrgyzstan și ne raportăm la cele ale statelor Uniunii Europene, se constată că sunt state membre ce permit, în mod explicit, cumulul funcției de judecător cu cea de ministru, prin derogare de la regimul incompatibilităților. Rațiunea acestei derogări pornește de la nevoia de a asigura bunul mers al justiției, prin folosirea experienței deosebite a magistraților, ce cunosc, în mod direct, realist și profund, problemele sistemului.

Spre exemplu,
ministrul justiției din Portugalia este, în prezent, un magistrat
de carieră. La scurt timp după ce a fost numită în funcția de
ministru al justiției, aceasta a fost numită judecător la curtea
supremă din Portugalia, urmând a funcționa la această instanţă
după expirarea mandatului.

Reglementări sau
situații similare se regăsesc în Spania și Italia, unde
judecătorii sau procurorii ce ocupă funcția de ministru al
justiției sunt suspendați din magistratură pe aceasta perioadă.

Ca atare, reglementarea incompatibilității dintre funcția de judecător și cea de ministru al justiției ține de opțiunea legiuitorului național, nu de standarde fixate de Comisia de la Veneția.

În ceea ce privește
legislația română, prin Decizia nr. 45/2018, Curtea
Constituțională a arătat că funcția de judecător sau procuror
este incompatibilă cu orice altă funcție de demnitate publică,
iar această incompatibilitate subzistă chiar în ipoteza
suspendării din funcție a acestuia.

Niciun considerent
din decizia Curții Constituționale, însă, nu poate conduce la
concluzia că acceptarea, de către un judecător, să fie propus
pentru numirea în funcția de ministru al justiției implică, de
plano, o activitate cu caracter politic. O astfel de concluzie poate
fi trasă doar în cazul interpretării deciziei Curții
Constituționale într-o modalitate distorsionată și contrară
raționamentului juridic cuprins în considerentele acesteia.

În ceea ce privește
incompatibilitatea propriu-zisă, aceasta apare doar în momentul în
care două funcții sunt deținute simultan, ceea ce nu este cazul în
momentul acceptării unei propuneri de numire în funcție.

Analiza textelor
legale și interpretarea lor, în litera și spiritul acestor
prevederi, pe lângă serioase cunoștințe juridice, implică
rigoare și interpretarea acestora în concordanță cu scopul pentru
care au fost edictate. Atunci când se pune în discuție, în mod
concret, statutul unui judecător, această analiză trebuie
efectuată total independent, fără interese politice sau de altă
natură.

Din acest motiv,
toate chestiunile ce privesc statutul judecătorilor, inclusiv
regimul incompatibilităților, sunt de competența exclusivă a
Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii,
si nu a Președintelui României.

Transmiterea de
către Președintele României Klaus Iohannis, în termeni
categorici, a unor directive către Secția pentru judecători,
despre cum trebuie să interpreteze și să aplice normele privind
statutul judecătorilor este inacceptabilă.

Secția pentru judecători nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un președinte aflat în campanie, care dorește să atragă justiția în bătălia politică.

Asigurăm cetățenii
României că Secția pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii va face tot ceea ce este necesar pentru a apăra
independența puterii judecătorești de orice fel de presiuni și
imixtiuni, indiferent de persoana care le exercită.

De asemenea, date fiind prerogativele conferite constituțional, Secția pentru judecători va acționa, ferm și fără nicio ezitare, pentru a nu permite ca justiția să fie folosită în confruntarea electorală, sprijinind, în schimb, toate acțiunile ce au ca scop creșterea calității actului de justiție și a independenței acestuia, în interesul milioanelor de cetățeni, beneficiari ai actului de justiție”

Anterior, Secția pentru judecători a CSM a anunțat într-un comunicat de presă că afirmaţiile preşedintelui Klaus Iohannis despre Dana Gîrbovan reprezintă „un vădit atac la adresa independenţei şi prestigiului justiţiei”.

 
 

Urmărește-ne pe Google News