- În primele două zile de vot, în regiunea Rin-Main din Germania, 3.602 români au votat deja în cele 6 secții de votare, dublu față de Europarlamentare, când doar 1.811 români au reușit să voteze după ce au stat la o coadă de mii de persoane la singura secție din zonă.
Secțiile de votare din Mainz, Frakfurt am Main și Offenbach am Main sunt pline de femei gravide, părinți cu copii mici în brațe sau familii cu copii de școală, care-i așteaptă pe părinții lor să voteze. E impresionant numărul de copii pe care-l vedem în jurul nostru și ne gândim la toată populația pe care o pierde România.
Grațian și Grațiana, 35, respectiv 34 de ani, au venit la secția de votare din Offenbach am Main împreună cu fiicele lor, gemenele de 4 ani Maria Melany și Maria Melody. Cei doi au plecat acum 16 ani din Cugir și, după ce au stat 6 ani în Spania, s-au mutat în Germania, unde s-au născut cele două fete.
Locuiesc în Frankfurt, dar au venit la Offenbach să mănânce la restaurantul românesc și s-au oprit să voteze.
Pe 26 mai, la Europarlamentare, Grațian a stat 6 ore la coadă, dar n-a reușit să voteze.
„Chiar nu mă mai atrage deloc România“
Nu vor să se mai întoarcă niciodată în România, dar votează pentru tinerii care au rămas în țară, măcar acestora să le fie mai bine decât le-a fost lor. „Sperăm să se schimbe ceva pentru cine mai e în țară, dacă nu, să plece toți“, spune Grațian. „Chiar nu mă mai atrage deloc acolo. Am zis că mă mai duc cât mai trăiesc ai mei și dup-aia deloc. Pentru ce? Copiii îs aici, o să înceapă școala, unde să mă mai duc în țară cu ele? Acum vrem la anul să ne luăm și cetățenie.“
Grațian lucra în construcții în România și „nu mergea treaba cum ar trebui să meargă“. „În țară e ca-n țară, e încă pe înțelegeri, pe prostii, pe multe țepe. Aici nu e așa.“
Toți prietenii lui Grațian din Cugir locuiesc acum în Germania, iar când se întoarce în țară să-și viziteze părinții, toți tinerii din oraș cu care discută îi spun că vor să plece în străinătate.
Deși nu vor să se mai întoarcă în România, își doresc un alt viitor pentru țara lor
Ghizela e însărcinată în luna a șaptea și a venit să voteze la secția din Offenbach împreună cu soțul ei, Cristian, și cu părinții lui care s-au mutat în Germania să fie mai aproape de copii. Amândoi sunt din Sighișoara, dar s-au cunoscut în Germania, unde Ghizela a venit de 7 ani, iar Cristian de 10. Ea lucrează la o fabrică, iar soțul ei în construcții. Nu vor să se mai întoarcă niciodată în țară, dar își doresc „un viitor mai bun pentru România“.
La secția din Offenbach am Main un bărbat votează, se miră ce simplu e și zice: „No, așa mai mere, că la celelalte alegeri…“ Aproape toți cei care intră în secția de votare din Offenbach ne povestesc despre coada de mii de persoane de la Europarlamentare și despre frustrarea lor că n-au reușit să voteze.
Doar 1.811 români din miile care așteptau la coadă au reușit să voteze la Europarlamentare în singura secție de votare deschisă în zona Frankfurt, la Offenbach am Main.
Acum, în cele 6 secții de votare care s-au deschis în zona Frankfurt datorită eforturilor comunității de români, au votat deja 3.602 de români, aproape dublu față de numărul de voturi de la Europarlamentare.
În primele două zile de vot din diaspora, au votat 1.263 de români în cele două secții din Offenbach am Main, 1.113 în Frankfurt, 161 în Usingen, 648 în Mainz și 417 în Giessen.
„Nu aș mai sta în Germania, că am și eu o vârstă“
Ion are 40 de ani și a venit să voteze la Frankfurt „cu speranță de schimbare“. „Să nu mai muncim pe-aicea, să muncim în țara noastră, că este mai bine“, spune el. E din Buzău și a venit acum 10 ani în Germania ca să lucreze în construcții.
„Nu aș mai sta în Germania, că am și eu o vârstă“, spune Ion. „M-am realizat, am făcut o casă la 30 de kilometri de Buzău. Da în țară ce fac? Am strâns o sumă de bani, da în doi-trei ani banii se duc, banii se duc repede.“
Ion locuiește în Griesheim, lângă Frankfurt, unde locuiesc mai mulți muncitori români în construcții. Stă într-un apartament pe care-l împarte cu încă trei persoane. „Cât de cât stăm decent“, spune Ion, care îmi povestește de alți bărbați români care au dormit pe bănci în parcuri atunci când au venit în Germania sau care stau în „șerpărie“, un ansamblu de blocuri tip cămin de la marginea localității Griesheim.
La secția de votare din Frankfurt îmi atrage atenția un bărbat înalt, de vreo 50 de ani, îmbrăcat în haine de muncitor, cu un rucsac în spate. Mă prezint și îl întreb dacă pot să-i pun câteva întrebări. „Nu-mi luați mie interviu, că vin de la muncă și-s murdar“, îmi răspunde bărbatul.
„Aș vrea să văd că taxele pe care le plătesc din salariu se duc undeva“
Rareș are 22 de ani și e student la Medicină în anul III la Frankfurt. După ce termină facultatea, o să-și aleagă specialitatea chirurgie plastică.
A venit astăzi să voteze la secția din Frankfurt pentru că își dorește ca în România să fie mai multe posibilități pentru cei tineri și, dacă se va întoarce într-o zi, să poată să-și deschidă un cabinet.
„Dacă aș primi măcar 70% din ce primesc aici, m-aș întoarce în România“, spune Rareș. „Aș vrea să văd că taxele pe care le plătesc din salariu se duc undeva. Aici sunt șosele, în România nu prea, cel puțin nu în Buzău-București.“
A venit în Germania imediat după ce a terminat liceul. Vorbea bine limba germană și s-a gândit să plece după ce a auzit poveștile românilor mai în vârstă despre corupție și despre neregulile din România.
Foștii lui colegi, o parte studenți la Medicină în România, îi povestesc despre lipsa de resurse și despre nemulțumirile lor.
„Dacă te duci ca student în practică în România ești tratat ca ultimul prost, doctorii nici nu te bagă în seamă, nu au ce să discute cu tine“, spune Rareș.
„Iar aici îți vorbesc cu dumneavoastră. În Germania ai resurse și ești respectat.“
Sebastian și Amelia, 38, respectiv 26 de ani, locuiesc de cinci ani în Germania: el e medic stomatolog, iar soția lui, asistentă medicală. Azi au venit la secția din Frankfurt împreună cu fetița lor de 5 ani. Sunt bucuroși că de data asta au putut vota „fără înjurături la cozi și fără înghesuială afară“. „Dacă ne întoarcem în țară sau nu, totul depinde de politică“, spune Sebastian.