Sectorul bugetar românesc înregistrează o creștere istorică a numărului de angajați. Cu peste 1,3 milioane de posturi ocupate, atinge un nivel nemaivăzut în ultimii 15 ani

În octombrie 2024, numărul total de posturi ocupate în sectorul public a ajuns la 1.300.297, cu 6.763 mai multe față de luna iunie a aceluiași an.

Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat la Ministerul Apărării (+5.559 de posturi) și Ministerul Educației (+3.489 de posturi).

Evoluția aparatului bugetar

În ultimii ani, fiecare guvern a contribuit la creșterea numărului de angajați în sectorul public:

• Guvernul Ciolacu: +16.588 de posturi în 17 luni (medie de 976 de posturi/lună)
• Guvernul Ciucă: +24.899 de posturi în 18 luni (medie de 1.383 de posturi/lună)
• Guvernul Cîțu: +9.186 de posturi în 11 luni (medie de 835 de posturi/lună)
• Guvernele Orban I și II: +13.835 de posturi în 14 luni (medie de 988 de posturi/lună)
• Guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă: +45.423 de posturi în 34 de luni (medie de 1.336 de posturi/lună)

Structura aparatului bugetar

Aproximativ două treimi dintre angajații din sectorul public lucrează în domeniile Educație, Sănătate, Poliție și Armată, ceea ce face dificilă o eventuală restructurare.

Iată distribuția principalelor sectoare în octombrie 2024:

• Educație: 379.153 de posturi
• Sănătate: 245.182 de posturi
• Poliție și Jandarmerie (MAI): 123.026 de posturi
• Apărare: 79.342 de posturi

Recomandări

„Omuleții verzi” ai lui Putin din România. Cum vor fi folosiți de Kremlin

Implicații financiare

Creșterea numărului de bugetari pune presiune pe bugetul de stat, într-un context în care deficitul bugetar este prognozat la 8,58% din PIB în termeni cash și 7,9% în termeni ESA.

Sectorul public românesc a mai depășit pragul de 1,3 milioane de angajați în 2009, cu un maxim istoric de 1,398 milioane în 2008.

În urma măsurilor de austeritate implementate în perioada 2009-2010, numărul de bugetari a scăzut la 1,266 milioane în 2010, atingând un minim de aproximativ 1,18 milioane în 2014.

Perspective

Creșterea constantă a aparatului bugetar în ultimii ani ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea financiară pe termen lung.

În contextul angajamentelor asumate față de Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, este de așteptat ca în anii următori să se implementeze măsuri de limitare a creșterilor salariale și, posibil, de restructurare a unor sectoare.

Cu toate acestea, concentrarea majorității posturilor în domenii esențiale precum Educație, Sănătate, Ordine publică și Apărare face dificilă o reducere semnificativă a numărului de angajați fără a afecta calitatea serviciilor publice.

Depășirea pragului de 1,3 milioane de posturi ocupate în sectorul public reprezintă un moment istoric pentru România, dar și o provocare majoră pentru gestionarea finanțelor publice în anii următori.

Recomandări

Klaus Iohannis a aprobat declasificarea informațiilor prezentate de SRI, SIE și MAI, în ședința CSAT: Campania lui Călin Georgescu a fost finanțată de un „donator”

Echilibrul între necesitatea asigurării serviciilor publice de calitate și menținerea sustenabilității fiscale va fi, fără îndoială, una dintre principalele teme de dezbatere și de acțiune la nivel guvernamental.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro