1 comentariuCuprins:
Fiennes și colegul lui, Keith Spence, în vizită în Bucovina
Un astfel de filaj a fost organizat în perioada 14-15 iulie 1989, când au ajuns în România doi cetățeni britanici, jurnalistul Keith Spence și fotograful Mark Fiennes, pentru a documenta istoria și a imortaliza în imagini mănăstirile românești din Bucovina. Mark Fiennes era un fotograf renumit în Marea Britanie, cunoscut mai ales pentru imagini ale unor capodopere arhitectonice și interioare ale acestora. S-a născut în 1933 și a decedat în 2004, la vârsta de 71 de ani. La momentul vizitei în România, Fiennes avea 56 de ani. El este tatăl celebrilor actori britanici Ralph și Joseph Fiennes, acum în vârstă de 61 de ani și 54 de ani.
Filaj de dimineața și până seara
Dosarul întocmit de Serviciul Special „F” din cadrul Direcției Securității Statului, care avea ca misiune și urmărirea cetățenilor străini, cuprinde note informative și fotografii ale celor doi cetățeni britanici. Pe parcursul șederii în România, Keith Spence și Mark Fiennes s-au cazat la hotelul Bucovina din Suceava. Jurnalistul a primit numele conspirativ „Sandu”, iar fotograful era numit „Marcu”.
„Obiectivele au fost recunoscute și luate în filaj la ora 9.30, în timp ce, părăsind incinta aerogării Salcea, s-au deplasat cu autoturismul care-i aștepta cu șoferul la volan. Au sosit însoțite de numitul Iacob ghid-translator de la București. La ora 9.50 au oprit în fața (OJT-ului). Sandu, Marcu și ghidul au coborât din autoturism și, intrând în incinta OJT-ului, au rămas circa 7 min. în fața hărții turistice a județului, discutând. S-au deplasat apoi la hotelul Bucovina. La intrare, grupul a fost întâmpinat de directorul OJT-ului (Hulubei) și a fost servit cu țuică și gustări. După instalarea la camere, obiectivele și ghidul, însoțite de Hulubei, au servit micul-dejun în separeul restaurantului”, a scris căpitanul T. Marinescu, în nota informativă din 17 iulie 1989.
„Preocupări doar conform cu scopul declarat al vizitei”
Autorul oferă multe informații neinteresante, doar pentru a arăta cât de bine își face treaba și a demonstra că i-a urmărit permanent pe cei doi cetățeni străini. Aceștia au plecat, ulterior, spre Hanul Domnesc, iar apoi la muzeul județean, pe care le-au vizitat, revenind apoi la hotel. „La ora 15.15 au plecat cu autoturismul la biserica Voroneț. Timp de două ore au vizitat incinta și interiorul bisericii astfel: Sandu (ziaristul) a ascultat toate explicațiile ghidului bisericii, traduse de ghidul propriu în limba engleză, iar Marcu (fotoreporterul) s-a ocupat în exclusivitate de fotografierea și filmarea frescelor exterioare de pe pereții de sud și de vest, din trei planuri: îndepărtat, apropiat și în detaliu. Sandu i-a dat indicații care dintre registrele frescelor să le fotografieze în detaliu. În timpul vizitei, Sandu a primit explicațiile despre întregul edificiu, din punct de vedere istoric, arhitectural și artistic. A realizat recepționarea explicațiilor ascultând și înregistrându-le pe bandă prin intermediul propriei voci”, a completat bărbatul care fila grupul.
Acesta a mai susținut că, deși în perioada celor două ore de vizită a existat o mare afluență de turiști la mănăstire, „obiectivele au avut preocupări doar conform cu scopul declarat al vizitei”.
Probleme cu maica-ghid la mănăstirea Moldovița
A doua oprire a celor doi britanici, în ziua de 14 iulie 1989, a fost la mănăstirea Humor, „unde vizita a urmat aproximativ aceleași aspecte cu cele derulate la Voroneț”. „La ora 20.30, obiectivele și cei doi ghizi au ieșit din incinta mănăstirii și s-au deplasat la biserica nouă din apropiere. Și acolo, explicațiile s-au derulat în aceeași manieră, după care au intrat circa 10 min. la casa parohială. Reveniți la autoturism, s-au deplasat cu acesta spre Suceava și la ora 21.55 au oprit în parcarea hotelului. Obiectivele și ghidul au intrat în hotel, urcând în camere, iar autoturismul a plecat. Până la ora 22.15, când postul de filaj a fost ridicat la indicația ofițerului de caz, obiectivele nu au părăsit incinta hotelului. Filajul continuă”, a scris angajatul Securității.
A doua zi, în 15 iulie 1989, „Sandu” și „Marcu” s-au deplasat în localitatea Frumosu, unde au fotografiat și filmat un imobil cu „o arhitectură deosebită”, după care au mers la mănăstirea Moldovița. „Acolo, Marcu și-a desfășurat activitatea similar cu cea de la celelalte monumente vizitate, însă Sandu a fost nevoit să se rezume la documentarea destul de limitată privind monumentul pe care o poseda ghidul propriu, întrucât maica-ghid a mănăstirii nu le-a acordat asistență, motivând că pentru scopul propus, obiectivele aveau nevoie de aprobarea Departamentului Cultelor și nu numai a Ministerului Turismului, iar conducerea mănăstirii trebuia să fie anunțată din timp despre aceasta. Cu toate acestea, Marcu a fotografiat și filmat tot ce l-a interesat de pe pereții exteriori”, a mai relatat securistul care realiza filajul.
„Temperamente calme, caracteristice statului insular de origine”
Grupul s-a îndreptat apoi spre mănăstirea Sucevița, unde vizita s-a desfășurat în același registru, fără însă a beneficia de un ghid al locului. Keith Spence și Mark Fiennes au mai fost duși în localitatea Rădăuți, unde au luat masa la restaurantul Nordic. Ultima destinație a fost mănăstirea Putna.
„La acest monument, fiind timpul nefavorabil, Marcu nu a executat foto-filmări, însoțindu-l pe Sandu, el a ascultat explicațiile date de Iacob. În timpul vizitei în amănunt a muzeului au zăbovit îndelung asupra tuturor exponatelor și în timp ce primea explicații de la Iacob, Sandu își nota câte ceva într-un carnețel. Întreaga conversație a fost purtată în limba engleză”, se mai susține în nota informativă.
Următoarele destinații ale vizitei celor doi cetățeni britanici au fost biserica de lemn din comuna Putna, motelul Putna, biserica Bogdan-Vodă din Rădăuți, biserica Arbore și, în final, hotelul Bucovina din Suceava. Postul de filaj a fost „ridicat” la ora 23.00 cu precizarea că „filajul încetează”.
Concluziile ofițerului de securitate au fost în sensul că cei doi britanici și-au desfășurat activitatea potrivit scopului propus. „Nu au vizitat adrese și nu au contactat legături. Nu au avut preocupări de autoverificare. Au fost foarte interesați de activitatea profesională propriu-zisă a lor. Ambii au dat dovadă de meticulozitate și tenacitate în strângerea materialelor documentare. Nu au dat atenție mediului în care și-au desfășurat activitățile. Ambii sunt temperamente calme, caracteristice statului insular de origine”, a conchis căpitanul Marinescu, care era șeful Serviciului III -Securitate din cadrul Inspectoratului Județean Suceava.