ComenteazăUPDATE ora 12.00 Prima temă de pe ordinea de zi a ședinței CSAT a constituit-o analiza și aprobarea obiectivelor României pentru Summitul NATO de la Bruxelles, care se va desfășura în perioada 11-12 iulie a.c.
Potrivit Administrației Prezidențiale, ”reuniunea va reprezenta o oportunitate de exprimare concretă a unităţii și solidarității aliate, respectiv a relației transatlantice şi a determinării aliate în faţa ameninţărilor globale sporite”.
”Pentru țara noastră, Summitul prezintă o importanţă deosebită din perspectiva avansării proiectelor de consolidare a posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, dar şi a proiectării stabilităţii în vecinătatea estică, mai cu seamă în regiunea Mării Negre”, a precizat Președinția.
În cadrul ședinței CSAT, membrii Consiliului au analizat şi aprobat, totodată, forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2019. Comparativ cu anul 2018, acestea sunt mai mari cu 305 militari din Armata României, ceea ce reprezintă o creştere de 11,7%.
Astfel, Armata României va participa cu un efectiv de 2.098 militari și civili la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 932 militari și polițiști.
UPDATE ora 10.30: Ședința CSAT a început. Pe agenda discuțiilor se află și subiectul Roșia Montană.
Subiectul Roșia Montană va fi discutat în ședința CSAT din 27 iunie au declarat surse politice pentru Libertatea. Guvernul a oprit includerea localității Roșia Montană în patrimoniul UNESCO. Cererea de stopare a dosarului a fost realizată de Ministerul Culturii și transmisă ambasadorului României la UNESCO prin intermediul Ministerului de Externe.
Decizia de stopare a dosarului Roșia Montană a fost luată în contextul în care România se află în proces cu Gabriel Resources, acționarul majoritar al companiei Roșia Montană Gold Corporation, care cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea proiectului aurifer.
Decizia a stârnit nemulțumiri. Pe 8 iunie, circa 200 de persoane au protestat în Piața Universității. Roșia Montană trebuie consevată și inclusă în patrimoniul european, susțin activiștii de mediu și cetățenii care au organizat manifestația de protest. În plus, peste 5.000 de oameni au semnat o petiţie online prin care cer UNESCO să păstreze pe agendă dosarul zonei Roşia Montană, spunând că reprezentanţii României care au cerut retragerea dosarului nu vorbesc în numele lor.
Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT se află și obiectivele ţării noastre pentru Summitul NATO de la Bruxelles şi forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în 2019, informa pe 13 iunie Administraţia Prezidenţială.
La începutul lunii iunie, aflat la Varşovia, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a decis să convoace o şedinţă specială a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru discuţii privind viitorul Summit NATO de la Bruxelles.
”La Summit-ul din Ţara Galilor am reacţionat prompt şi ferm la criza care izbucnise. La Summitul de la Varşovia am adoptat decizii istorice şi am avansat procesul de adaptare a NATO. Acum a venit momentul să continuăm să ne consolidăm securitatea. Statele din Formatul Bucureşti 9 au fost beneficiare ale măsurilor adoptate şi, în egală măsură, au contribuit la consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare şi la susţinerea partenerilor noştri. Trebuie să valorificăm acest moment şi să ne asigurăm că NATO este pregătit şi are capacitatea să îşi îndeplinească sarcinile”, a afirmat Iohannis, la prima sesiune plenară a reuniunii la nivel înalt a Formatului Bucureşti 9, care are loc la Palatul Prezidenţial din capitala Poloniei.
Şedinţa CSAT este condusă de preşedintele Klaus Iohannis.
Din CSAT fac parte, ca membri, premierul Viorica Dăncilă, ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, ministrul Justiției, Tudorel Toader, ministrul Economiei, Dănuț Andrușcă, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, directorul SRI, Eduard Hellvig, adjunctul șefului SIE, Nicolae Ciucă, șeful Statului Major al Armatei Ion Oprișor, consilierul prezidențial pentru securitate națională și Mihai Șomordolea, secretarul CSAT.